Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor (II)

Preoţii ieşeni ai celor două confesiuni, ortodoxă şi catolică, au slujit împreună

Pe lângă predicile în care i-au îndemnat pe credincioşi să se angajeze cât mai ferm în propovăduirea ecumenismului, preoţii ieşeni ai celor două confesiuni au săvârşit slujbe, la care ,,rând pe rând, atât preoţi catolici, cât şi ortodocşi, au invocat ajutorul divin în vederea unităţii”. ,,În cadrul rugăciunii Tatăl nostru, clericii şi credincioşii s-au ţinut de mâini şi au recunoscut că sunt fraţi între ei. Apoi şi-au oferit semnul păcii, prin strângere de mână şi îmbrăţişare frăţească”.

Lucrurile s-au repetat aproape identic şi în oraşe mai mici, precum Târgu Frumos, Roman, Botoşani, Oneşti, Bacău, Huşi etc. Ziarele au relatat elogios aceste evenimente: ,,Lăcaşul de cult s-a dovedit a fi neîncăpător pentru sutele de enoriaşi ortodocşi şi catolici, care au venit să vadă ,,minunea”, preoţii ambelor confesiuni slujind laolaltă” (12).

Săptămâna de rugăciune 2007, a patra zi, 21 ianuarie, Biserica catolică Sfânta Tereza din Iaşi

Parohul Bisericii ortodoxe Sfântul Dimitrie din Roman, Vasile Strat, un nou ,,apostol” al ecumenismului, a mărturisit: ,,Noi preoţii trebuie să facem mai mult. Să lăsăm orgoliile la o parte şi să apropiem şi mai mult cele două Biserici, pentru că avem foarte multe în comun ... Stă în puterea noastră ca cele două Biserici Surori să formeze o mare familie” (13).

Un preot catolic din Botoşani a fost mai categoric: „Cel care nu munceşte pentru unitate, munceşte împotriva Bisericii, împotriva dorinţei Mântuitorului ca toţi să fie una. Să lucrăm cu toţii pentru unitate !” (14)

Cluj, Sighişoara, Sibiu sunt numai câteva puncte de reper pe harta ecumenistă a României

Octava de rugăciune a fost celebrată cu multă fast şi în Ardeal. La manifestările organizate la Cluj au participat ortodocşi, greco-catolici, romano-catolici, reformaţi, luterani, baptişti şi penticostali.

După zece ani de oficiere a octavei, la Sighişoara, anul acesta, pentru prima oară ,,se întâlnesc şase episcopi ai Bisericilor istorice pentru a participa la săptămâna ecumenistă”. Ei aparţin cultelor: ortodox, greco-catolic, romano-catolic, evanghelic, unitarian şi reformat (15).

Octava prinde rădăcini în localităţi din ce în ce mai mici, precum Cetatea de Baltă, judeţul Alba, unde ,,preoţii celor trei parohii, ortodoxă, reformată şi greco-catolică, împreună cu comitetele lor parohiale, au organizat momente ecumeniste deosebite” în trei zile din săptămâna 29 ianuarie - 4 februarie (16).

De când a fost ales mitropolit al Ardealului Laurenţiu Streza, un vajnic susţinător al ecumenismului, Sibiul s-a alăturat liniei ecumeniste. În acest an, în cadrul săptămânii de rugăciune, la Sibiu au participat credincioşii următoarelor confesiuni: ortodoxă, reformată, romano-catolică, greco-catolică şi evanghelică de confesiune augustană. Pe 25 ianuarie a.c., slujba de încheiere a octavei a avut loc în catedrala evanghelică din Sibiu, unde au fost prezenţi toţi întâistătătorii acestor culte (17).

În afara prezenţei sale la încheierea octavei la Sibiu, mitropolitul Laurenţiu Streza a participat la manifestări din cadrul săptămânii de rugăciune la Genova, Italia, unde a ţinut conferinţa ,,Ascultarea şi mărturisirea Evangheliei” şi la Fribourg, Elveţia. Mitropolitul a săvârşit vecernia în parohia ortodoxă românească din Fribourg, Elveţia, în prezenţa credincioşilor parohiei şi a numeroşi invitaţi catolici şi de alte confesiuni şi a participat la o serie de discuţii ecumeniste la Centrul Sfânta Ursula.

În aceeaşi seară, la Institutul de Studii Ecumenice din Fribourg, Î.P.S. Laurenţiu a susţinut conferinţa ,,Împreună spre a Treia Adunare Ecumenică Europeană”, care va avea loc în septembrie 2007, la Sibiu. Discursul său a fost unul tipic, cuprinzând ideile de bază ale ideologilor ecumenişti: ,,Dorinţa de unitate este una acerbă”, unirea fiind văzută ca o ,,şansă unică” la ,,lumea secularizată şi din ce în ce mai atee”; unitatea nu va fi una ,,de tip uniformizare, fiind vorba despre acea unitate în diversitate” (18).

Încet dar sigur, ecumenismul aduce roadele plănuite de ideologii săi

Considerând săptămâna de rugăciune ,,un moment privilegiat pentru a face o evaluare a raporturilor actuale dintre diferitele confesiuni creştine”, subsecretarul Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, monseniorul Eleuterio Fortino, a vorbit la Radio Vatican despre relaţiile Bisericii Catolice cu Biserica Ortodoxă. ,,Anul abia încheiat a avut mari realizări în dialog”, enumerând printre aceste ,,roade” vizita Papei Benedict al XVI-lea la Constantinopol şi întâlnirea sa cu patriarhul Bartolomeu, vizita Arhiepiscopului Hristodul al Atenei şi întregii Grecii la Roma, ambele întâlniri încheindu-se cu semnarea unor declaraţii comune de angajament pentru obţinerea unităţii creştine.

Un alt eveniment important l-a reprezentat întrunirea Comisiei mixte internaţionale de dialog teologic dintre Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, în septembrie 2006 la Belgrad. Fortino remarcă: ,,Comisia a fost găzduită de Biserica Ortodoxă din Serbia cu mare afecţiune, căldură şi mare demnitate. Această primire fraternă şi călduroasă i-a suprins pe toţi participanţii, căci, în trecut, Biserica din Serbia a fost destul de reticentă sau critică faţă de dialog”. El concluzionează: ,,În rândul Bisericilor se maturizează acest sentiment”, al căutării unităţii şi al dorinţei din ce în ce mai ,,acerbe” de unitate (19).

Participând la săptămâna de rugăciune, ortodocşii mărturisesc direct sau indirect erezii

În vreme ce, în ochii promotorilor ei, octava de rugăciune aduce roade vrednice de laudă, pentru ortodocşi aceasta zămisleşte roade amare. După cum se poate remarca din derularea evenimentelor, ne aflăm în toiul campaniei de îndoctrinare a credincioşilor, a practicării intense a ecumenismului la nivel local.

Înşelaţi de ierarhii lor, dar şi amăgindu-se singuri, credincioşii ortodocşi nu îşi fac probleme din cauza participării lor la slujbe ecumeniste, nu îşi ridică întrebarea dacă nu cumva, prin această părtăşie, mărturisesc direct sau indirect diferite erezii.

În primul rând, ortodocşii mărturisesc, cu sau fără voia lor, doctrina propovăduită în cadrul acestei octave, care este potrivnică învăţăturii Mântuitorului şi Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. De pildă, la ceremoniile din lăcaşurile catolice, ortodocşi şi catolici deopotrivă au rostit crezul catolic, care conţine erezia cunoscută sub numele de ,,Filioque”: ,,Cred în Duhul Sfânt, Domnul şi de viaţă dătătorul, care de la Tatăl şi de la Fiul purcede” (20).

De asemenea, ortodocşii i-au privit ca preoţi pe toţi clericii heterodocşi, acceptându-i cu tot cortegiul lor de erezii: Filioque, infailibilitate papală, imaculata concepţie, iconoclasm, negarea Sfintei Treimi etc, împărtăşindu-se cu entuziasm din binecuvântările lor.

Pe lângă doctrina ecumenistă la care subscriu, ortodocşii sunt nevoiţi să consimtă la mistificarea istoriei de veacuri a Bisericii, pentru a fi puşi pe picior de egalitate cu heterodocşii. Astfel, ei trebuie să rostească diferite texte de pocăinţă pentru păcate inexistente: ,,Mărturisim că, deşi trebuie să fim conştienţi de greşelile noastre, continuăm de multe ori să mergem pe căi bătute. Ambiţia ne determină să facem ceea ce facem; preferăm un drum comod şi uşor şi ne evităm unii pe alţii”. Cu alte cuvinte, apărarea şi păstrarea dreptei credinţe, moştenită de la Sfinţii Părinţi, au fost transformate în ... ambiţie !

Ar mai fi de remarcat faptul că în cadrul slujbelor ecumeniste sunt citite trei fragmente din Scriptură: unul din Vechiul Testament, unul din Evanghelie şi unul din epistolele sfinţilor apostoli. În mod vădit, aceste citate sunt alese cu multă grijă pentru a putea fi interpretate în favoarea ecumenismului şi a unităţii în diversitate.

Un astfel de citat este următorul: ,,Şi sunt osebiri darurilor, iar acelaşi Duh. Şi osebiri slujbelor sunt, iar acelaşi Domn. Şi osebiri lucrărilor sunt, iar acelaşi Dumnezeu este care lucrează toate întru toţi” (I Corinteni 12, 4-6). Potrivit cugetului ecumenist, care propovăduieşte minciuna numind-o Adevăr, cele de mai sus dau mărturie pentru faptul că darurile, slujbele şi lucrările - a se citi confesiuni cu credinţe şi tradiţii diferite - sunt diferite, dar ... acelaşi Duh şi acelaşi Dumnezeu care le-a dăruit în mod diferit.

Sau: ,,Că precum trupul unul este, şi mădulare are multe şi toate mădularele ale unui trup, multe fiind, un trup sunt; aşa şi Hristos. Pentru că printr-un Duh noi toţi într-un trup ne-am botezat, ori iudeii, ori elinii, ori robii, ori cei slobozi; şi toţi într-un Duh ne-am adăpat. Că şi trupul nu este un mădular, ci multe” (I Corinteni 12, 12-14). După cugetul lor bolnav, Scriptura mărturiseşte că precum mădularele într-un trup sunt felurite, aşa şi confesiunile în viitoarea Biserică (!?!).

În plus, se remarcă o predilecţie deosebită pentru texte din Apocalipsă, deşi această carte a Scripturii, fiind extrem de profundă şi cu sensuri înalte, nu a fost rânduită de Sfinţii Părinţi a se citi în biserică. Astfel, unul din pasajele preferate de ecumenişti este Apocalipsa 21, 1-5: ,,Şi am văzut cer nou şi pământ nou; că cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut, şi marea nu mai este. Şi eu Ioan am văzut cetatea cea sfântă, Ierusalimul cel nou, pogorându-se de la Dumnezeu din cer, gătită ca o mireasă împodobită bărbatului său. (...) Şi va şterge Dumnezeu toată lacrima de la ochii lor (...)”.

Fără îndoială, ecumeniştii doresc să-şi fundamenteze ideologia pe Scriptura şi Tradiţia ortodoxă. Prin cele de mai sus ei caută să dea de înţeles că, atunci când se vor uni toate confesiunile creştine, va avea loc pseudo-Cincizecimea ecumenistă, ,,cer nou şi pământ nou”, Biserica ecumenistă va fi noul Ierusalim pogorât din cer, iar Dumnezeu ,,va şterge toată lacrima de la ochii lor”.

Orbiţi duhovniceşte, cu minţile îmbâcsite de ereziile în care se scaldă, nu mai văd că înainte de ,,cer nou şi pământ nou” trebuie să vină ,,fiul pierzării” şi că ei nu fac altceva decât să-i aştearnă calea.

Ioachim Arnăutu

Note

12. Monitorul de Neamţ, 27 ianuarie 2007, ,,Biserica ,,Sfântul Dumitru”, neîncăpătoare la încheierea săptămânii”.

13. Ziarul de Roman, 25 ianuarie 2007, ,,Credincioşii ortodocşi şi catolici s-au rugat împreună”.

14. Credinţa ortodoxă, martie 2007, ,,Cronica antihristului”.

15. www.trinitas.ro, 15 ianuarie 2007, ,,Pentru prima dată, şase episcopi ai Bisericilor istorice se întâlnesc la Sighişoara”.

16. www.catholica.ro, 7 februarie 2007, ,,Evenimente ecumenice în Cetatea lui Ştefan”.

17. www.trinitas.ro, 19 ianuarie 2007, ,,Începe Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor”.

18. www.mitropolia-ardealului.ro, ianuarie 2007, ,,Conferinţa Î.P.S. Laurenţiu cu tema „Împreună spre a Treia Adunare Ecumenică Europeană”, Fribourg, 23 ianuarie 2007”.

19. www.catholica.ro, 19 ianuarie 2007, ,,Realizări importante în relaţiile dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe”.

20. www.ziaruldemures.ro, 20 ianuarie 2007, ,,Săptămâna ereziei” (I).

N.r.: Citatele din text care nu au notă de subsol sunt preluate din documente care prezintă evenimentele din timpul săptămânii de rugăciune, existente pe site-ul www.ercis.ro, al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi.

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 35/mai-iunie 2007