----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

VII

 

1: postul curăţeşte sufletul; 2: exemplul păsării; 3-5: Daniil 1; 6-9: cei trei tineri în cuptor; 10-11: cel de-al patrulea în cuptorul de foc; 12-13: focul slujeşte postitorului Ilie; 14-15: de ce Daniil nu a fost aruncat în cuptor

Citește mai departe...

Meşteşugul rugăciunii (IX)

de arhimandrit Serafim Alexiev

 

Episodul anterior

 

Lupta cu împrăştierea [continuare]

Unii privesc cu uşurătate la răspândire şi nu cugetă că săvârşesc mare păcat atunci când se roagă fără adunarea gândurilor care este de neapărată trebuinţă. Se întreabă ei însă: Dacă te rogi împrăştiat, ce folos ai din rugăciunea ta ? Apropie ea oare de Dumnezeu ? Îi conduce ea către mântuirea cea veşnică ? Îl înduplecă pe Dumnezeu către acelea pe care ei le cer ? Îi face ea mai buni ? Conştiinţa bună recunoaşte că rugăciunea împrăştiată nu este un câştig. Vremea petrecută într-o asemenea rugăciune este pierdută. Ba mai mult, se dovedeşte că o asemenea rugăciune nu este nevoinţă, ci păcat. Mai cu seamă atunci când omul nu ia aminte la sine, nu se ocărăşte pe sine pentru îngăduirea răspândirii minţii, nu suspină cu pocăinţă că a trecut cu vederea cele ce ţin de Dumnezeu şi nu arată silire ca să se îndrepte.

Citește mai departe...

Ecumenismul – calea către pierzare (VIII)

de Ludmilla Perepiolkina

 

Episodul anterior

 

Prietenia ecumenistă ajută pe cineva să se obişnuiască cu păcatele neortodocşilor

Regretatul arhiepiscop Serafim (Sobolev) scria: ,,Este greu de spus unde se abat mai mult ortodocşii ecumenişti de la credinţa ortodoxă: în scrierile lor, sau prin participarea la conferinţele ecumeniste”[1]. Această participare care implică acceptarea compromisului dogmatic şi îndepărtarea de Sfânta Tradiţie este, în esenţa sa, trădarea Ortodoxiei.Multe lucruri s-au schimbat în conştiinţa Bisericilor Ortodoxe locale, inclusiv în cea a Patriarhiei Moscovei, de când ele s-au alăturat mişcării ecumeniste[2].

Citește mai departe...

ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ
şi
STATISTICA BISERICEASCĂ
 
de
Euseviu Popovici
Profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi
 
 
Partea a II-a
Biserica de Apus de la Revoluţia franceză până în prezent (1789-1910)
 
Capitolul II
Romano-catolicismul de la 1789 până în timpul prezent (1910)
 
§. 191. Direcţii şi mişcări liberale, heterodoxe şi ireligioase la romano-catolici

Direcţiile şi mişcările de opoziţie între romano-catolici, amintite pe scurt în §. precedent s-au mărginit în parte numai pe teren teologic, iar în parte s-au întins şi în cercuri mai largi.

Citește mai departe...

DOCUMENTE ALE BISERICII

Câteva consideraţiuni în legătură cu îndreptarea calendarului

- Referat prezentat de preotul profesor Petre Vintilescu,

decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti -

 

Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova, 8-18 iulie 1948

 

1. Noţiuni preliminare

Pentru calcularea timpului, s-a adoptat în uzul de toate zilele anul solar tropic sau anul ceresc, care reprezintă intervalul de timp de 365 zile, 5 ore, 48 minute şi 45,98 secunde dintre două echinocţii de primăvară, adică intervalul în care se încadrează cele patru anotimpuri. Legătura strânsă, ce s-a stabilit între viaţa şi activitatea oamenilor şi între schimbarea sau succesiunea anotimpurilor, a fost motivul cel mai puternic, pentru care s-a luat ca bază pentru anul civil calendaristic, anul tropic sau ceresc.

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (V)

 

Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

 

Episodul anterior

Kremlinul nu renunţă la Sinodul Ecumenic

Cu ‘binecuvântarea’ lui Stalin, Patriarhia Moscovei a programat conferinţa pre-sinodală pentru toamna anului 1947 şi cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic pentru anul 1948[1]. În acest fel, transferul titlului ecumenic de la scaunul patriarhal din Constantinopol la cel al Moscovei avea să coincidă cu aniversarea a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit Kremlinului, sarcina cheie a viitorului Sinod Ecumenic era de a distruge influenţa internaţională a Vaticanului, care era considerat cel mai mare duşman al Uniunii Sovietice în plan religios. Conducerea sovietică avea o atitudine deosebit de negativă faţă de principiul supremaţiei papale, care făcea ca influenţa Sfântului Scaun în afacerile internaţionale să fie considerabilă.

Citește mai departe...

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

VI

 

1-3: post şi Scriptură; 4-8. vindecarea lui Vartimei şi deschiderea ochilor: pedeapsă pentru Adam, dar pentru creştini binecuvântare spre vederea bogăţiei Scripturii

Citește mai departe...

Tâlcuiri la Noul Testament

Comentarii la Evanghelia după Luca

de Sfântul Ambrozie al Milanului (LXIX)

 

Episoadele anterioare

 

CARTEA A VII-A

(Luca 9, 27 - 16, 15)

Dar haideţi acum să discutăm concret pilda.

,,Un om avea doi feciori; şi a zis cel mai tânăr din ei tatălui său: tată, dă-mi partea ce mi se cade de avuţie” (Luca 15, 11-12).

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Învăţătură pentru cei ce vin la mărturisire

 

Episodul anterior

La ce vă gândiţi iubiţii mei în clipa de faţă ? La modul cum să vă mărturisiţi, să vă pocăiţi mai sincer ? Dacă lucrul stă aşa, mulţumită lui Dumnezeu, pentru că în acest caz, nu vă aşteaptă decât mila şi îndurarea lui Dumnezeu. El vă va ierta vouă toate greşalele care apasă acum asupra cugetului vostru.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Însemnări de la Conferinţa reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe

ţinută la Constantinopol de la 10 mai 1923 începând,

sub preşedinţia Sanctităţii sale a Patriarhului Ecumenic,

în chestia reformării calendarului Iulian[1]

 

de

Petru Drăghici

Asesor onorar la Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu

 

Invitat de Î.P.S.S. Arhiepiscopul şi Mitropolitul Primat Dr. Miron Cristea de a pune pe hârtie momentele mai însemnate petrecute la conferinţă, în următoarele împlinesc această însărcinare onorifică.

Citește mai departe...

Rusia şi Răsăritul ortodox la sfârşitul secolului XIX (III)

Bătălia pentru Constantinopol

 

Episodul anterior

 

Rusia – moştenitoare a Bizanţului

Politica externă rusă în Orientul Apropiat în secolul XIX şi începutul secolului XX se baza pe o singură idee principală: unirea lumii ortodoxe sub egida Rusiei. Această concepţie politică neo-bizantină era înrădăcinată în vechile idei potrivit cărora Moscova era considerată cea de-a Treia Romă. Ea devenise o ideologie politică în cea de-a doua jumătate a secolului XVII, când a apărut chestiunea expansiunii Rusiei către Marea Neagră şi Strâmtoarea Bosfor. După campania din Azov a lui Petru cel Mare (1672-1725, ţar între anii 1682-1725) şi mai ales după războaiele victorioase ale Ecaterinei a II-a (1729-1796, împărăteasă a Rusiei între anii 1762-1796) în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII, înaintarea ulterioară către Balcani şi Orientul Apropiat devenea prioritatea numărul 1 pentru Rusia când venea vorba de Chestiunea Răsăriteană.

Citește mai departe...

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

V

 

1: postul ca pregătire a comunităţii Bisericii pentru botezul catehumenilor de Paşti; 2: Adam, Hristos şi postul; 3: postul în lupta cu cel rău; 4-5: vrăjmaşul, dezbinarea şi înţelegerea în Biserică; 6-10: polemică împotriva iudeilor care L-au răstignit de Paşti pe Hristos

Citește mai departe...

Mărturii inedite despre Sfântul Ioan de Kronstadt (VII)

Sfântul Ioan şi societatea rusă

 

Episoadele anterioare

 

Autorul rândurilor de mai jos, episcopul Alexandru Semionov-Tian-Şanski, ne este aproape necunoscut. În afara faptului că el s-a numărat printre refugiaţii din Rusia din pricina comunismului, nu ştim nimic despre el. Dar cele scrise de el ne vor face să-l simţim aproape de cugetul nostru şi ni-l vor ‘tâlcui’ pe Sfântul Ioan de Kronstadt.

Citește mai departe...

ISTORIA BISERICII (III)
PERIOADA CELOR ŞAPTE SINOADE ECUMENICE
 
 
de la naşterea Domnului nostru Iisus Hristos
până în zilele noastre
 
alcătuită
după documente originale şi autentice
 
de
Vladimir Guettee
doctor în teologia Bisericii Ortodoxe Ruse
 
 
Volumul III
Cartea a VIII-a
 
Anii 347–381
 
5
 
  • Starea Bisericii Romei – Cele trei facţiuni, adunările şi episcopii lor – Damas apelează la puterea împărătească împotriva lor – Indiferenţa lui Damas şi a altor episcopi apuseni faţă de ortodocşii din Răsărit – Petru al Alexandriei le face cunoscute nenorocirile din Biserica sa – Atrocităţile lui Valens – Sfântul Vasilie şi prigonitorii – Valens silit să-i respecte pe Sfinţii Vasilie şi Grigorie Teologul – Relaţiile lui Vasilie cu Biserica Armeniei şi alte Biserici răsăritene – El se plânge de apuseni – Epistolele sale către Petru al Alexandriei şi Eusebiu de Samosata – Epistola sa către Ambrozie al Milanului – Episcopatul lui Ambrozie – El îi ţine partea lui Damas – Sinodul de la Roma în favoarea lui Damas
  • Moartea lui Valentinian – Împăraţii Valentinian al II-lea şi Graţian – Decretele lui Graţian în favoarea scaunului Romei – Moartea lui Valens – Teodosie, împărat al Răsăritului – Epistola Sfântului Vasilie către Teodosie
  • Moartea lui Vasilie – Grigorie Teologul rosteşte panegiricul său – Viaţa lui Grigorie în singurătate – Epistolele sale – Grigorie Teologul este chemat la Constantinopol – Luptele lui împotriva arienilor – Maxim Cinicul hirotonit necanonic episcop al Constantinopolului – Sosirea lui Teodosie în acest oraş – Grigorie Teologul aclamat episcop al Constantinopolului – Convocarea celui de-al II-lea Sinod Ecumenic în acest oraş – Grigorie Teologul la Sinod – El părăseşte acest scaun – Urările sale de rămas bun – Istoria, hotărârile şi canoanele celui de-al II-lea Sinod Ecumenic
  • Anii 374-381

Citește mai departe...