Legea cultelor – între acceptare şi contestare (II)

Poziţia diferitelor culte din România

P.S. Vincenţiu Ploieşteanul declarǎ: ,,Ne bucurǎm cǎ Parlamentul României a adoptat proiectul legii cultelor”

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române, care s-au implicat în elaborarea legii cultelor, au avut cuvinte de laudǎ pentru aceasta. Purtǎtorul de cuvânt al Patriarhiei Române, pǎrintele Adrian Stoica, declara cǎ ,,este o lege în spirit european, pentru cǎ respectǎ toate prevederile internaţionale referitoare la libertǎţile religioase” (4). De asemenea, P.S. Vincenţiu Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal şi secretar al Sfântului Sinod al BOR, afirma: ,,Ne bucurǎm cǎ Parlamentul României a aprobat proiectul legii cultelor. (…) Este o lege modernǎ, o lege care asigurǎ manifestarea liberǎ a credinţei pentru toţi cetǎţenii acestei ţǎri, o lege care asigurǎ un echilibru şi o bunǎ înţelegere între toate cultele religioase din ţara noastrǎ” (5).

,,Biserica Catolicǎ din România salutǎ promulgarea noii legi a cultelor”

Biroul de presǎ al Conferinţei Episcopilor Catolici din România a emis un comunicat în care este prezentatǎ poziţia Bisericii Romano-Catolice cu privire la legea cultelor. ,,Biserica Catolicǎ din România salutǎ promulgarea noii legi a cultelor. Aceasta reflectǎ efortul autoritǎţilor, cât şi dialogul interreligios din ultimii ani al tuturor Bisericilor şi cultelor din România. Este clar cǎ noua lege este perfectibilǎ. Forma actualǎ, însǎ, manifestǎ echilibrul – recunoaştem cǎ încǎ imperfect – al unui cadru legislativ pentru cultele care reprezintǎ marea majoritate a populaţiei din România ce se declarǎ credincioasǎ”.

Singurul punct asupra cǎruia romano-catolicii îşi exprimǎ nemulţumirea este problema retrocedǎrii proprietǎţilor confiscate Bisericii Greco-Catolice: ,,Suntem, însǎ, alǎturi de Biserica Greco-Catolicǎ, care nu a semnat proiectul de lege datoritǎ nerezolvǎrii încǎ a situaţiei proprietǎţilor confiscate” (6).

Aşa cum se aratǎ şi în comunicatul episcopilor catolici, Biserica Greco-Catolicǎ nu şi-a dat avizul pentru noul proiect, nemulţumitǎ cǎ problemele retrocedǎrilor patrimoniale, rǎmase nerezolvate din 1990 încoace, nu au fost legiferate (7).

În vreme ce ortodocşii şi catolicii s-au arǎtat mulţumiţi de legea cultelor, reprezentanţii cultelor protestante şi ai altor culte, cu puţine excepţii, au criticat legea

Episcopul Bisericii luteranilor vorbitori de limbǎ germanǎ, Christoph Klein a declarat pentru Mediafax cǎ ,,este încântat cǎ noua lege a fost în cele din urmǎ adoptatǎ şi a subliniat faptul cǎ aceasta a fost susţinutǎ de toate cultele recunoscute în România, mai puţin de Biserica Greco-Catolicǎ” (8).

Viorel Dima, director în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a şaptea din România, a avut o opinie mai rezervatǎ: ,,Legea cultelor este rezultatul unor negocieri între reprezentanţii tuturor cultelor recunoscute din România. Ca atare, fiind o negociere, existǎ şi unele compromisuri” (9).

Preşedintele Cultului Creştin Baptist din România, Paul Negruţ, care este, în acelaşi timp, preşedintele Alianţei Evanghelice Române (formatǎ din cultul baptist, cultul penticostal şi cultul creştin dupǎ Evanghelie), are o poziţie tranşantǎ faţǎ de lege: ,,Cultul Creştin Baptist îşi exprimǎ îngrijorarea faţǎ de adoptarea legii privind libertatea religioasǎ şi regimul general al cultelor, de cǎtre Camera Deputaţilor, în data de 13 decembrie 2006. Prin adoptarea acestei legi, România instaureazǎ etatizarea organizaţiilor religioase, precum şi discriminarea religioasǎ. Considerǎm cǎ prin aceastǎ decizie, România se îndepǎrteazǎ de familia statelor civilizate şi democratice şi creeazǎ premisele unor îngrǎdiri ale libertǎţilor fundamentale ale omului” (10).

Paul Negruţ mai preciza: ,,Susţin ideea continuǎrii demersurilor la Curtea Constituţionalǎ şi la Curtea Europeanǎ a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Va consuma ceva timp şi resurse, dar sunt sigur cǎ aceastǎ barierǎ va fi înlǎturatǎ” (11).

Este interesant de remarcat cǎ Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste se numǎrǎ printre criticii cei mai înverşunaţi ai legii, deşi este unul dintre cele 18 culte recunoscute.

Pastorul adventist Adrian Bocǎneanu ,,s-a declarat îngrijorat în legǎturǎ cu prevederile privind defǎimarea religioasǎ şi a ofensei publice aduse simbolurilor religioase, argumentând cǎ ,,esenţa libertǎţii religioase este sǎ poţi sǎ-ţi exprimi liber credinţa şi pǎrerile şi sǎ poţi compara credinţa ta religioasǎ cu cea a altora” (12).

De asemenea, reprezentanţii Uniunii Bisericilor Penticostale considerǎ cǎ ,,legea este foarte restrictivǎ, nefiind destinatǎ susţinerii întregii societǎţi, ci numai ajutorǎrii câtorva comunitǎţi religioase” (13). Si pastorul penticostal Ion Ceuta şi-a exprimat în mod vehement dezaprobarea faţǎ de lege: ,,Dacǎ citeşti printre rânduri, reiese cât se poate de clar cǎ intenţia a fost de a face cu neputijnţǎ oricǎrei comunitǎţi religioase nerecunoscute în prezent sǎ obţinǎ recunoaşterea” (14).

Organizaţia religioasǎ Martorii lui Iehova, cult care a fost recunoscut în România în 1990, a reuşit sǎ-şi pǎstreze statutul în pofida încercǎrilor ulterioare de a-i fi revocat. Organizaţia susţine cǎ are 83.000 de adepţi în 540 de congregaţii în întreaga Românie. Aceştia se opun cu fermitate legii deşi se abţin sǎ comenteze, purtǎtorul de cuvânt al organizaţiei, Florin Manoliu declarând cǎ ,,numai timpul va arǎta dacǎ impunerea acestei legi este sau nu împotriva drepturilor Martorilor lui Iehova” (15).

O altǎ organizaţie care se opune legii este Adunarea Spiritualǎ Naţionalǎ a Baha’ilor din România. Wargha Enayati, unul din membrii acestei organizaţii, considerǎ cǎ ,,legea este cu totul nedreaptǎ. Noi speram ca problemele noastre, cum ar fi cea a recunoaşterii calitǎţii de cult a religiei noastre, sǎ se soluţioneze, dar din nefericire nu s-a întâmplat aşa”. În plus reprezentanţii Baha’i au acuzat Biserica Ortodoxǎ de presiuni puternice pentru ca legea sǎ fie adoptatǎ în aceastǎ formulǎ (16).

Se pare cǎ toate aceste nemulţumiri au fost iscate de critica venitǎ din partea unor organizaţii neguvernamentale americane. Ziarele au titrat: ,,La semnalul dat de Washington, mai multe grupǎri religioase din România revin pentru a se declara nemulţumite de legea cultelor” (17).

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 34/martie-aprilie 2007