Ianuarie 2000

Noutăţi din lumea ortodoxă ecumenistă

 

La Betleem, ortodocşii de stil nou prăznuiesc Naşterea Domnului pe stil vechi

Între 4-7 ianuarie 2000, capii Bisericilor Ortodoxe s-au întâlnit la Ierusalim şi la Betleem, cu ocazia prăznuirii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Cu acest prilej, s-au reunit 12 dintre cei 14 întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe locale autointitulate ,,canonice”, printre care Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Patriarhii Diodor I al Ierusalimului, Petru al VII-lea al Alexandriei, Ignatie al IV-lea al Antiohiei, Alexie al II-lea al Moscovei, Ilia al II-lea al Georgiei, Pavle I al Serbiei, Teoctist al României şi Maxim al Bulgariei. Lor li s-au alăturat şefi de stat  din ţările ortodoxe.

Întâistătătorii ortodocşi au sosit la Ierusalim pe 4 ianuarie, unde au slujit în Biserica Sfântului Mormânt, a doua zi reunindu-se la sediul Patriarhiei Ierusalimului pentru o şedinţă de lucru. Această întâlnire panortodoxă a fost iniţiată de patriarhul ecumenic, ea având scopul de a pregăti o conferinţă panortodoxă şi viitorul aşa-zis Sinod Ecumenic. Se preconizează ca astfel de întâlniri să aibă loc pe tot parcursul anului 2000 la Atena, Ierusalim sau Bucureşti, fiind însoţite de întruniri intercreştine cu participarea catolicilor şi protestanţilor.

 

Cronica ext 10-2

,,Liturghia secolului” la Betleem

 

Momentul cel mai important al acestei întruniri panortodoxe l-a reprezentat săvârşirea liturghiei de către întâistătătorii ortodocşi în Biserica Naşterii Domnului din Betleem la 7 ianuarie. Ierarhii de stil nou au stat alături de cei de stil vechi ,,canonici” în peştera din Betleem, la ,,Liturghia Secolului”, prăznuind împreună Naşterea Domnului pentru a doua oară în acelaşi an.

În timpul acestei slujbe, s-a citit un mesaj comun redactat de întâistătătorii ortodocşi şi adresat ,,Bisericii şi lumii”, prin care au chemat ,,adunarea popoarelor lui Dumnezeu” şi pe ,,toţi oamenii de bună credinţă” să lucreze pentru ,,pacea, dragostea, înţelegerea reciprocă, coexistenţa paşnică” şi ,,cooperarea între culturi şi între popoare”. Avertizându-i pe creştini faţă de apariţia ,,noilor idoli”, ei şi-au exprimat ,,neliniştea faţă de agravarea problemelor sociale legate de mondializarea economică: şomajul, foamea, sărăcia”.

În acelaşi spirit ecumenic şi într-un gând cu papa, ei au subliniat că ,,Biserica Ortodoxă înţelege să-şi aducă contribuţia la lucrarea lumii”, favorizând în special ,,dezvoltarea dialogului cu celelalte mari religii mondiale”. Pe plan ecleziologic, întâistătătorii nu au pierdut prilejul pentru a condamna ,,schismele care divizează Ortodoxia în anumite regiuni ale lumii”, referindu-se la Bisericile Ortodoxe ,,din rezistenţă”, ,,necanonice”.

Astfel, Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos a reprezentat încă un moment pe deplin fructificat de ecumenişti, pentru a-şi exprima dorinţele laice. Mesajul adresat lumii de către aceşti ,,întâistătători” este trivial, nefiind diferit în nici un fel de ceea ce ,,propovăduiesc” oamenii politici moderni. Lipsit de esenţă şi de duhul plin de evlavie al Ortodoxiei, acest mesaj aduce încă o dată în prim plan problemele materiale ale lumii, evitând cu desăvârşire să abordeze subiectele arzătoare cu care se confruntă astăzi Biserica.

 

Cronica ext 10-1

Întâistătătorii ortodocşi la Betleem

 

În plus, ei nu au uitat să lovească din nou în Biserica lui Hristos prin deschiderea faţă de sincretismul contemporan, ignorând ca întotdeauna Scriptura şi Tradiţia Bisericii. De asemenea, nu i-au ,,uitat” nici pe cei care încă se mai împotrivesc mişcării ecumeniste şi efectelor ei dezastruoase asupra vieţii duhovniceşti, pe ortodocşii ,,necanonici”.

Dar dincolo de preocupările materiale şi de jignirile aduse oamenilor ce pot fi trecute cu vederea şi unor laici, ierarhii ortodocşi îndrăznesc să afirme că ,,Biserica a fost de numeroase ori traumatizată de eşecurile şi păcatele membrilor ei - păstori şi păstoriţi - care au dat celor din afara ei motive reale sau închipuite de critică la adresa Întemeietorului ei, Iisus Hristos”. Îndrăznesc ei să-L critice pe Mântuitorul lumii pentru greşelile ortodocşilor din trecut pe care astăzi, cu atâta demnitate, ei le-au ridicat la rangul de tradiţie ? Iată că îndrăznesc şi, deci, sfârşitul este aproape …

 

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor

Alături de întreaga lume creştină, Bisericile creştine din România dedică a treia săptămână a lunii ianuarie ,,rugăciunii pentru unitatea creştinilor”. Astfel, timp de 8 zile, membrii confesiunilor creştine şi chiar necreştine se roagă împreună pentru realizarea unităţii tuturor Bisericilor.

Aceste manifestări au fost iniţiate de mişcarea ecumenică, primele propuneri fiind făcute în 1867 de către episcopii anglicani şi mai apoi de Papa Leon al XIII-lea (1810-1903) ce a încurajat ,,practicarea octavei de rugăciune pentru unitate în contextul Pogorârii Sfântului Duh”, în 1894. Astăzi, textele rugăciunilor şi slujbelor ecumenice sunt elaborate de Consiliul Mondial al Bisericilor în colaborare cu Biserica Catolică.

La Bucureşti, între 18-25 ianuarie vor fi oficiate slujbe ecumenice pentru credincioşii confesiunilor membre ale mişcării ecumenice. În prima zi rugăciunea se va face în Catedrala Patriarhală, urmând ca în celelalte zile să se facă în lăcaşurile de cult ale Bisericilor Uniată, Evanghelică, Anglicană, Reformată, Armeană şi Romano-Catolică.

La Timişoara, la slujba ecumenică de încheiere a săptămânii de rugăciune, ce a avut loc în Catedrala mitropolitană, au participat reprezentanţii tuturor cultelor din oraş, printre care ortodocşi, catolici, protestanţi, neoprotestanţi - penticostali şi baptişti, inclusiv prim-rabinul Ernest Neumann din partea cultului mozaic. Fiecare dintre aceştia a rostit un cuvânt de îndrumare şi o rugăciune pentru unitate. La Sibiu, săptămâna de rugăciune a avut loc în perioada 27 februarie-2 martie. De remarcat este faptul că episcopul luteran a predicat în lăcaşul ortodox, pentru ca în catedrala luterană arhiereul ortodox să vorbească credincioşilor. La Constanţa, la săptămâna de rugăciune au participat numai reprezentanţii Bisericilor Ortodoxă şi Catolică din oraş.

Alături de dialogul ecumenic, săptămâna de rugăciune comună face parte din cortegiul strategiilor puse la punct de-a lungul deceniilor de către organizatorii mişcării ecumenice pentru aducerea ortodocşilor la acelaşi numitor comun cu heterodocşii. Astfel, ortodocşii încep să se roage împreună cu eretici de toate felurile, după cum înşişi mărturisesc: catolici care atacă Sfânta Treime prin Filioque şi cred în infailibilitatea unui om, protestanţi care nu o respectă pe Născătoarea de Dumnezeu, precum şi neoprotestanţi, iconoclaşti, ce nu o cinstesc pe Maica Domnului şi nu au nici Sfinte Taine, ba chiar şi cu necreştini ce nu cred în Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Aceste rugăciuni în comun cu ereticii rodesc astăzi desăvârşit, căci cu adevărat ortodocşii se află acum la acelaşi numitor comun cu heterodocşii, dacă nu cumva mult mai jos decât ei, dacă îndrăznesc să spună că Hristos este vinovat de greşelile conducătorilor Bisericii Ortodoxe. Bieţi nebuni !

 

Partenie Filipescu

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 10-11/ianuarie-februarie 2000