În episoadele anterioare, am încercat să surprindem atmosfera creată în jurul anului Darwin, controversa pe marginea predării în şcoli a evoluţionismului şi/sau creaţionismului, ca şi faptul că Biserica Anglicană i-a cerut scuze lui Charles Darwin, iar Vaticanul a organizat o conferinţă internaţională pe tema evoluţionismului. În cele ce urmează, ne vom continua periplul pe mapamond pentru a schiţa o imagine concisă asupra opiniilor credincioşilor diferitelor religii ale lumii şi îndeosebi a opiniilor creştine, prezentând câteva aspecte inedite din gândirea protestantă şi încheind prin a analiza amănunţit poziţia ortodoxă.

Acceptă sau nu teoria evoluţionistă credincioşii diferitelor religii de pe glob ?

Cu ocazia aniversării a 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin, Centrul de Cercetare al Forumului Pew pentru religie şi viaţă publică a realizat un raport care a explorat vederile americanilor în funcţie de religia pe care o au. Studiul a evidenţiat că, în general, oamenii acceptă teoria lui Darwin, iar opoziţia vine aproape în totalitate dinspre grupurile religioase, în frunte fiind cele creştine. Dintre grupurile religioase, budiştii sunt cei mai mari susţinători ai teoriei evoluţioniste (81%), urmaţi îndeaproape de hinduşi (80%), 4 din 5 hinduşi fiind de acord că evoluţia este cea mai bună explicaţie a originii vieţii umane pe pământ. Apoi, 77% din evrei şi 72% din totalitatea celor neafiliaţi nici unei religii acceptă teoria lui Darwin. Musulmanii (45%) se află pe locul 5 printre cei mai puţin entuziaşti faţă de evoluţionism, în studiul care a sondat un total de 12 grupuri religioase. În coada listei se situează protestanţii evanghelici (24%), mormonii (22%) şi martorii lui Iehova (7%).

O altă analiză a opiniei oamenilor în funcţie de religia care o au, care scrutează într-amănunt lumea creştină – de la ortodocşi până la mormoni –, construieşte o paralelă inedită între poziţia oficială a diferitelor Biserici creştine şi atitudinile pe care le au credincioşii acestora. Ea surprinde o diversitate foarte mare de opinii printre creştini şi chiar în sânul aceleiaşi confesiuni – care variază de la respingere totală, chiar ostilă, la indiferenţă, până la deschidere şi acceptare fără rezerve –, vădind gradul extrem de ridicat în care această teorie ştiinţifică a erodat credinţa creştină.

Potrivit acestei analize, vederile ortodocşilor americani despre evoluţie sunt împărţite: 33% dintre ei susţin înlocuirea evoluţiei cu creaţionismul în şcoli, 35% resping această idee, în timp ce 32% nu pot oferi o opinie asupra subiectului. Studiul a cercetat şi problema compatibilităţii evoluţiei cu ideea că Dumnezeu este creatorul lumii şi a relevat că 41% dintre ortodocşii americani socotesc că nu există nici un conflict între aceste idei, 38% le consideră opuse, iar 21% spun că nu pot aprecia. Asupra opiniilor ortodoxe vom reveni mai târziu, într-amănunt.

Oficial, Biserica Romano-Catolică propovăduieşte o formă de ’evoluţie teistă’ susţinând că nu există nici un conflict între adevărul credinţei – că Dumnezeu a creat universul şi tot ceea ce este în el, şi adevărul ştiinţei – că procesele naturale au condus la starea actuală a lumii fizice, inclusiv la evoluţia omului. Ea consideră că procesele naturale evoluţioniste sunt unelte prin care a avut loc lucrarea dumnezeiască, păstrând premisa creştină cu privire la crearea particulară a sufletului omenesc în mod direct de către Dumnezeu (1). În ultimii ani, Papa Benedict al XVI-lea a subliniat ideea că nu există ,,nici o incompatibilitate între credinţă şi raţiune”, incluzând aici filozofia şi ştiinţa.

Deşi oficial, opiniile sunt evident în favoarea acceptării teoriei lui Darwin, care a fost încorporată în învăţătura Bisericii, doar 58% dintre credincioşii Bisericii Romano-Catolice susţin că evoluţia este cea mai bună explicaţie pentru apariţia vieţii umane pe pământ.

Care este poziţia diferitelor denominaţiuni protestante faţă de evoluţionism ?

Denominaţiunile protestante au o varietate largă de vederi asupra subiectului. De exemplu, Biserica Metodistă Unită a aprobat, în 2008, o rezoluţie prin care a negat în mod explicit orice conflict între ,,evoluţia cosmologică, geologică şi biologică” şi învăţăturile metodiste. Biserica Unită a lui Hristos nu numai că nu găseşte nici un conflict între credinţă şi evoluţie, ci vede evoluţia ca fiind esenţialmente compatibilă cu religia, ca ,,mijloc de a privi credinţa noastră într-un mod cu totul nou”. Biserica Presbiteriană este mai prudentă în afirmaţii şi susţine că, în timp ce nu există în mod inevitabil un conflict între religie şi evoluţie, Biserica ar trebui să se abţină de la a afirma sau a nega validitatea teoriei evoluţioniste.

Printre creştinii care acceptă într-o măsură considerabil mai mică teoria lui Darwin se numără mormonii şi evanghelicii. Deşi conducătorii Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinţilor Ultimelor Zile (n.r.: denumirea oficială a grupării mormone) au sugerat că evoluţionismul nu contrazice direct învăţătura Bisericii, doar 22% dintre credincioşi sunt de acord că acesta oferă cea mai bună explicaţie pentru apariţia vieţii pe pământ. În ce-i priveşte pe evanghelici, 24% dintre ei acceptă teoria evoluţiei. Biserica Luterană Evanghelică nu are nici o opinie autoritară asupra acestei teorii ştiinţifice, dar a sugerat că este posibil ca Dumnezeu să fi folosit evoluţia ca parte a procesului de creaţie. În schimb, Biserica Luterană - Sinodul din Missouri subscrie la o citire literală a relatării creaţiei în Cartea Facerii şi respinge în mod clar orice teorie ,,care neagă sau limitează lucrarea creaţiei aşa cum învaţă Scriptura”.

Dintre protestanţi, episcopalienii (anglicanii din America) şi baptiştii au opinii care se merită prezentate pe scurt, constituind cele două direcţii fundamentale existente în lumea creştină.

Biserica Episcopaliană a inclus teoria evoluţiei în catehismul său

În 1982, Biserica Episcopaliană a aprobat o rezoluţie care susţinea posibilitatea ca Dumnezeu să fi creat lumea în orice fel a ales El să facă aceasta şi a respins ,,dogmatismul rigid al ’mişcării creaţioniste’”. Ulterior, pe 14 iunie 2006, Camera Episcopilor a aprobat o rezoluţie (A 129), care afirma atât creaţia, cât şi evoluţia; pe 21 iunie 2006, ea a primit şi girul Camerei Deputaţilor. Textul rezoluţiei este următorul:

,,Cea de-a 75-a Convenţie Generală declară că Dumnezeu este Creator, potrivit mărturiei Scripturii şi Crezurilor străvechi ale Bisericii; şi aşa să fie şi de acum încolo. Teoria evoluţiei oferă o explicaţie ştiinţifică utilă şi unificatoare pentru apariţia vieţii pe pământ, multe interpretări teologice ale originilor pot îmbrăţişa cu uşurinţă o perspectivă evoluţionistă, şi o acceptare a evoluţiei este pe deplin compatibilă cu o credinţă creştină autentică şi vie; şi aşa să fie şi de acum încolo. Episcopalienii încurajează cu fermitate legislaturile statale şi comisiile de educaţie statale şi locale pentru a stabili standarde pentru educaţia ştiinţifică, bazate pe cea mai bună cunoaştere ştiinţifică existentă ca acceptată de un consens al comunităţii ştiinţifice; şi aşa să fie şi de acum încolo. Diocezele şi congregaţiile episcopaliene să ceară sprijinul oamenilor de ştiinţă şi profesorilor pentru a înţelege ceea ce constituie o cunoaştere ştiinţifică solidă”.

Preocupaţi de ignoranţa existentă printre credincioşii săi cu privire la ştiinţă, în 2005, conducătorii Bisericii Episcopaliene au solicitat Comisiei pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Credinţă a Bisericii să elaboreze un catehism despre creaţie. Acest catehism, intitulat Un catehism al creaţiei: o înţelegere episcopaliană, a fost publicat în iunie 2005 şi recomandat pentru studiu în educaţia parohială şi clasele de formare în credinţă, şcolile episcopaliene, seminariile diocezane şi parohiale, programele biblice de vacanţă, taberele de vară, recreere şi alte programe.

Catehismul este scris într-un format întrebare-răspuns, asemănător catehismului ortodox. Partea I, Teologia creaţiei, este alcătuită din învăţătura de bază a Scripturii despre creaţie; partea a II-a, Creaţia şi ştiinţa, schiţează perspectiva ştiinţifică modernă, inclusiv teoria Big Bang-ului şi evoluţia; partea a III-a, Grija faţă de creaţie, prezintă rădăcinile scripturistice ale grijii faţă de mediul înconjurător.

Câteva concepte prezente în catehism ne vor dezvălui pe deplin opinia episcopaliană. Una dintre ideile cuprinse în el este aceea potrivit căreia cele două cărţi ale lui Dumnezeu, Cartea Scripturii şi Cartea Naturii, vin din aceeaşi sursă – Cuvântul lui Dumnezeu creator şi credincioşii trebuie să dezvolte o mai bună înţelegere şi apreciere a acestui adevăr fundamental. Aceeaşi afirmaţie a făcut-o recent Papa Benedict al XVI-lea, invitând şi el la o reconciliere între ceea ce susţine ştiinţa prin Cartea Naturii, şi ceea ce susţine credinţa prin Cartea Scripturii. Se merită făcută o precizare aici: dacă atunci când spun Cartea Naturii, ei se referă la cunoştinţele acumulate de omenire prin ştiinţă sau orice alte discipline ale învăţăturii omeneşti, atunci este imposibilă o reconciliere între această Carte a Naturii – care, prin natura ei, constituie o chintesenţă a înţelepciunii firii căzute a omului, şi Cartea Scripturii – care cuprinde adevărul revelat dumnezeieşte. Vom reveni asupra acestei distincţii şi ireconcilieri între cele două tipuri de învăţături atunci când vom expune opinia ortodoxă.

O altă idee este că ştiinţa a informat şi inspirat o nouă înţelegere teologică a relaţiei lui Dumnezeu cu creaţia. Dacă ţinem cont de cele de mai sus – anume că ştiinţa constituie o înţelepciune omenească, în vreme ce teologia cuprinde învăţătura dumnezeiască – această aserţiune este ridicolă.

De asemenea, potrivit acestui catehism, Dumnezeu i-a inspirat pe scriitorii antici – în cazul nostru, Sfântul Prooroc Moisi – să descrie lumea în conceptele şi limbajul pe care ei şi auditoriul lor le puteau înţelege, nu în conceptele şi limbajul nostru. Ne vom limita la a ironiza o astfel de afirmaţie, spunând că atunci când nu putem pătrunde adâncul unor taine, precum sunt cele legate de crearea lumii şi omului, susţinem că cei care le-au expus nu au folosit concepte şi limbaj adecvat. Această incapacitate de a înţelege cuvântul Scripturii sau al scrierilor Sfinţilor Părinţi – incapacitate care poate avea motive dintre cele mai variate – a stat la baza naşterii neîncetate a noi şi noi confesiuni, fiecare având propria înţelegere a Scripturii şi Tradiţiei Bisericii. Prin urmare, nu este de mirare că astăzi, mai mult ca nicicând în istorie, se afirmă deschis că limbajul Scripturii este de neînţeles pentru cei din acest veac.

În schimb, Convenţia Baptistă Sudică respinge cu desăvârşire teoria evoluţiei

Cea mai mare denominaţiune protestantă americană, Convenţia Baptistă Sudică susţine că lumea a fost creată exact aşa precum ne spune Cartea Facerii. Pe 12 februarie a.c., cu ocazia aniversării a 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin, dr. R. Albert Mohler jr., preşedintele Seminarului Teologic Baptist Sudic, a vorbit în cadrul programului său radio despre teoria evoluţiei. El afirma: ,,Dacă înţelegi creştinismul sau măcar teismul – credinţa într-un Dumnezeu atotputernic creator – şi teoria evoluţionistă în forma ei dominantă, îţi dai seama că este imposibil să le reconciliezi. Cu toate că Sfânta Scriptură nu explică toate mecanismele pe care Dumnezeu le-a folosit pentru a crea lumea, ea dă credincioşilor multe informaţii ne-negociabile despre ce este această creaţie, cine este în spatele ei şi pentru ce scop a fost creată”.

El a remarcat că ,,mecanismul generator al creaţiei”, aşa cum este văzut de cel care crede în Dumnezeu, intră în coliziune directă cu ceea ce este teoria evoluţionistă. Pe câtă vreme relatarea scripturistică a creaţiei acceptă rolul unui Creator, teoria evoluţiei ,,sugerează că selecţia naturală este mecanismul şi aceasta este în întregime naturală şi în nici un caz supranaturală. Nu există nici o posibilitate ca Dumnezeu să intervină în proces şi acesta să rămână natural”. Prin urmare, el consideră că nu există nici o compatibilitate între creştinism şi teoria evoluţiei, ba mai mult, este imposibil să crezi în acelaşi timp că Dumnezeu este Creatorul acestei lumi şi teoria lui Darwin este adevărată.

Un sondaj de opinie Gallup dat publicităţii pe 11 februarie a relevat că, la 200 de ani de la naşterea lui Darwin, majoritatea americanilor încă nu cred în evoluţie, cu doar 4 din 10 americani spunând că au acceptat teoria. ,,Cred că motivul pentru care ei nu pot crede în evoluţie este că atunci când se uită în oglindă nu pot vedea un accident”, a remarcat Mohler.

Note

1. Cu toate că acest gen de ideologie, numit ’evoluţie teistă’, este foarte răspândit printre confesiunile creştine actuale, astfel de soluţii de compromis prin care se doreşte reconcilierea teoriei evoluţioniste cu dogma creştină sunt inacceptabile pentru un creştin autentic. Doar faptul că se încearcă o aliniere a teologiei ortodoxe a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii – care a uimit neîncetat de-a lungul a două milenii de creştinism şi nu încetează să uimească nici astăzi prin profunzimea şi înţelepciunea desăvârşită care se revarsă din ea – la orice teorie ştiinţifică, care prin natura ei are la bază doar experienţa simţurilor, echivalează cu o decădere de la cele înalte, ale lumii nemateriale şi veşnice la cele ale lumii materiale, vremelnice.

Partenie Filipescu