Despre site
 
Bine aţi venit pe acest site, unde puteţi găsi revista Catacombele Ortodoxiei a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, tipărită de Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti cu binecuvântarea P.S. Flavian Ilfoveanul.
 
Primul număr al revistei a apărut în aprilie 1999. Ea s-a născut, în principal, din dorinţa de a vorbi credincioşilor români despre ecumenism şi roadele apostaziei de la Ortodoxie, tratând, de asemenea, subiecte de actualitate precum clonarea, eutanasia, renaşterea păgânismului în societatea contemporană etc.
 

 

--------------------

 

Teme principale in site
 

Chestiunea calendarului

Teme - Chestiunea calendarului

 

Eutanasie. Donare de organe

Stiri 78 2

 

Creştinism şi islamism

Cugetari 71 2

 

Homosexualitatea în lume

Dogma 45-1

 

--------------------

DOCUMENTE ALE BISERICII

Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

în periodicele religioase româneşti (II)

 

Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

 

Cum au redat periodicele româneşti Conferinţa de la Moscova din 1948, care este amintită astăzi în

istorii bisericeşti contemporane şi istorii ecumeniste ca o mare înţelegere a Bisericilor Ortodoxe locale

şi care, în realitate, este un episod ruşinos care nu ar mai trebui menţionat nicicând ...

 

Foaia Diecezană 1948, nr. 5-6 [1 februarie 1948], p. 2-3

Se creează un front al Ortodoxiei

Declaraţiile P.S. Episcop Iosif al Argeşului

Atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de strădaniile ce se fac pentru înfrăţirea popoarelor o putem [pune] pe două planuri unul intern şi altul extern.

Pe plan intern, în primul rând trebuie să vedem strânsa colaborare dintre Biserică şi conducerea de stat pe care Biserica o ajută la împlinirea tuturor reformelor sociale interne, luate în cadrul larg de reorganizarea popoarelor respective, înlăturarea asperităţilor dintre popoare spre a se putea face o apropiere cât mai perfectă între ele sub toate raporturile.

Prin această prismă trebuiesc privite la noi pastorala dată de I.P.S. Patriarh către întreaga Biserică Ortodoxă Română cu prilejul instaurării Republicii Populare Române, lămurind tuturor fiilor ei ,,înţelesul acestui eveniment şi cum se cuvine să-l privească orice fiu credincios al Bisericii”.

Această colaborare dintre conducerea de stat şi Biserica de la noi – şi ne-am mărginit doar pentru a nu lungi cuvântul la câteva aspecte – se întâlneşte şi la celelalte popoare vecine cu noi. Este de ajuns să cităm mărturiile autentice ale marilor bărbaţi de stat care ne-au vizitat de curând ţara.

Excelenţa Sa Mareşalul Tito spunea reprezentantului I.P.S. Patriarh, P.S. Arhiereu Atanasie că se află în cele mai bune raporturi cu Patriarhul Gavriil al Bisericii Iugoslave, iar dl. Gheorghi Dimitrov, într-o împrejurare similară a spus că ,,şi Biserica Bulgară merge pe acest drum de loială colaborare cu conducerea de stat, domnia sa lucrând în bună armonie cu Exarhul Ştefan al Sofiei a cărui bună înţelegere este neprecupeţită în strădaniile ce se depun la făurirea Bulgariei noi”. Aceste mărturii sunt suficiente.

Pe plan extern atitudinea Bisericii Ortodoxe se manifestă prin intensificarea relaţiilor de prietenie dintre Bisericile naţionale ortodoxe, relaţii de altfel vechi de multe secole dar stânjenite în manifestarea lor de regimurile politice prin care am trecut.

Buna convieţuire multiseculară dintre Bisericile Ortodoxe, arătând şi în acest chip că Biserica Ortodoxă este una, chiar dacă este despărţită prin graniţe naţionale, în prezent se intensifică tot mai mult, companiind strădaniile conducerii de stat a popoarelor respective de apropiere şi colaborare, spre coordonarea tuturor acţiunilor individuale în acel ,,front al Ortodoxiei”, preconizat de P.F. Patriarh Alexie când ne-a vizitat vara trecută precum şi de prim-ministrul dr. Petru Groza, la conferinţa de la patriarhie ce a avut loc cu acest prilej.

Raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română şi celelalte Biserici Ortodoxe surori sunt şi tind să devină cele mai bune cu putinţă.

Legăturile prieteneşti cele mai vechi şi cele mai strânse cum spunea I.P.S. Patriarh în pastorala de la 23 august 1944 cu Biserica Rusă, reluate îndată după încetarea ostilităţilor, prin vizita delegaţiei Bisericii Române din care am avut deosebita cinste a face parte la Moscova, aceste legături zic, s-au cimentat pe deplin prin vizitele reciproce ale întâistătătorilor celor două Biserici Ortodoxe, română şi rusă.

Cu Biserica Ortodoxă Sârbă, în urma corespondenţei din cursul anului trecut, relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare s-au luat de asemeni.

Cu celelalte Biserici Ortodoxe vecine relaţiile de prietenie, cu nimic stânjenite se continuă de asemeni, în baza şi spiritul vechilor tradiţii dintre Bisericile şi popoarele noastre.

Aceste relaţii de frăţietate se menţin şi perpetuează prin: schimbul de idei ce se face prin revistele şi cărţile bisericeşti ce circulă dintr-o parte în alta. E de ajuns să menţionăm că Biserica Ortodoxă Română primeşte reviste, cărţi diferite etc de la Moscova, Belgrad, Sofia, Varşovia, trimiţând şi ea de asemeni.

Prin corespondenţă oficială tratând diferite probleme de ordin special sau general al Bisericii Ortodoxe, precum şi prin felicitări reciproce, cu prilejul diferitelor sărbători creştine sau ale unei Biserici anumite, şi din care reiese cea mai mişcătoare dovadă a dragostei frăţeşti dintre Bisericile Ortodoxe, ce se manifestă cu atâta bucurie în aceste însemnate popasuri duhovniceşti din scurgerea vremii. Schimburile de studenţi teologi şi vizitele reciproce între toate Bisericile Ortodoxe constituie desigur unul din cele mai eficare mijloace de cunoaştere şi colaborare. Începutul s-a făcut între unele Biserici, P.F. Patriarh Alexie vizitând aproape toate Bisericile Ortodoxe, şi aşteptăm cu explicabilă nerăbdare vremea prielnică pentru a putea trece în faptă şi pe acest teren.

Şi în fine, un excelent mijloc de cunoaştere reciprocă a vieţii creştine din fiecare Biserică îl constituie consfătuirile dintre reprezentanţi ai tuturor Bisericilor Ortodoxe, cum este şi consfătuirea care se pregăteşte să se ţină în curând la Moscova.

Asupra vremii când va avea loc consfătuirea de la Moscova se ştie că punerea la punct a ordinei de zi necesitând o vreme mai îndelungată data stabilită pentru toamna anului trecut s-a amânat pentru vara ce vine. Între timp, delegaţia Bisericii noastre lucrează intens la pregătirea referatelor, care au format obiectul mai multor şedinţe ale Sfântului Sinod şi pentru desăvârşirea cărora o delegaţie mai restrânsă va pleca cât de curând la Moscova, probabil în luna februarie.

Rezolvarea unor probleme de interes general pentru întreaga Biserică Ortodoxă, precum şi a unor probleme speciale fiecăror dintre Biserici destul de importante pentru a interesa şi pe celelalte; cunoaşterea popoarelor ortodoxe şi sub acest aspect profund caracteristic lor, cel al Ortodoxiei; netezirea asperităţilor dintre popoarele ortodoxe, în vederea creării acelui ,,FRONT UNIC AL ORTODOXIEI”[1], iată doar câteva aspecte ale problemelor care vor forma obiectul consfătuirii de la Moscova, suficiente, cred, pentru a evidenţia însemnătatea covârşitoare a ei.

Arătând pe scurt care este atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de strădaniile conducerii de stat pentru înfrăţirea popoarelor din această parte a lumii şi subliniind aceasta pe de o parte prin colaborarea fiecărei Biserici cu statul respectiv cât mai activă şi mai intensă, iar pe de alta prin acţiunea de colaborare a Bisericilor Ortodoxe între ele în vederea înfrăţirii popoarelor ortodoxe şi pe latura religioasă, răspunsul la această întrebare este destul de limpede.

Totdeauna Biserica a apropiat sufletele popoarelor şi le-a înfrăţit.

Acolo unde este frăţie este pace şi progres, muncă, viaţă şi umanitate şi multă, multă omenie.

Şi asta ne trebuie acum.

(Reprodus din Timpul)

 

 

[1] În traducere liberă, Vaticanul ortodox.