CONTROLUL MINŢII

Războaiele minţii

Un articol militar rusesc a oferit un punct de vedere întrucâtva diferit asupra problemei, declarând că ,,omenirea este la un pas de un război psihotronic”, având drept punct central mintea şi trupul[1]. Aceste arme ,,psihotronice” ţintesc să controleze sau să altereze mintea umană ca centru al gândirii şi comportamentului, sau să atace diferite sisteme senzoriale şi de prelucrare a informaţiilor ale organismului uman. În ambele cazuri, scopul este de a zăpăci sau distruge semnalele care menţin în mod normal organismul în echilibru.

Potrivit unei directive a Departamentului Apărării al SUA (S-3600.1, 9 decembrie 1996), ,,războiul informaţional” este definit ca ,,o operaţiune informaţională realizată pe timp de criză sau conflict pentru a obţine sau susţine obiective specifice asupra unuia sau mai multor adversari specifici”.

În aceeaşi directivă, o ,,operaţiune informaţională” este definită ca ,,acţiuni întreprinse pentru a afecta informaţia şi sistemele informaţionale ale adversarului”. Aceste ,,sisteme informaţionale” stau la baza efortului de modernizare ale forţelor armate americane şi sunt reprezentate de hardware (calculatoare), software (programe de calculator), posibilităţi de comunicaţii şi personal extrem de bine instruit.

În această luptă pentru dominaţie, războiul informaţional a avut tendinţa de a ignora rolul trupului uman ca procesor de informaţie sau date, mai puţin în acele cazuri în care logica sau gândirea raţională a unei persoane poate fi tulburată prin dezinformare sau înşelătorie …

Cu toate acestea, trupul poate fi nu numai înşelat, manipulat sau dezinformat, ci şi decuplat sau distrus – ca orice alt sistem de prelucrare de date. ,,Datele” pe care trupul le primeşte din surse externe, precum undele electromagnetice, vortex sau acustice, sau pe care le creează prin propriii stimuli electrici sau chimici, pot fi manipulate sau modificate exact aşa cum pot fi schimbate datele (informaţia) din orice calculator. Dacă ţinta finală a războiului informaţional este procesul dependent de informaţie, ,,fie el uman sau automat”, atunci definiţia implică faptul că prelucrarea de către om a semnalelor interne şi externe poate fi considerată în mod limpede o latură a războiului informaţional[2].

Pe o scară mult mai mare, utilizarea controlului minţii a fost analizată încă din 1969 de un fost consilier ştiinţific al preşedintelui Johnson.

,,Gordon J.F. Macdonald, un geofizician specializat în probleme de război, a scris că mişcările ritmice induse artificial, sincronizate cu precizie ‘ar putea conduce la un model de oscilaţii care să producă niveluri de putere relativ mari asupra anumitor regiuni ale pământului … În acest fel, s-ar putea dezvolta un sistem care ar vătăma grav activitatea creierului la nivel de populaţii foarte mari din regiunile alese pe o perioadă lungă de timp’”[3].

Această posibilitate există astăzi prin folosirea sistemelor care pot stimula ionosfera pentru a întoarce un semnal pulsator (modulat) care, la frecvenţa potrivită, poate covârşi funcţiile normale ale creierului. Prin dominarea pulsaţiilor naturale ale creierului, sunt declanşate reacţii chimice care alterează starea emoţională a populaţiilor ţintite.

Mesaje subliminale şi utilizări comerciale

Unul dintre domeniile în care este folosită această nouă tehnologie îl constituie sistemele de descurajare a hoţilor din magazine, care emit sunete sub gama audibilă.

,,Proprietarii japonezi de magazine ascultă CD-uri cu mesaje subliminale pentru a reduce impulsurile bandelor de hoţi din magazine ce se tot înmulţesc. CD-urile Controlul Minţii conţin piese muzicale de succes sau sunetul valurilor oceanului, cu voci codificate care vorbesc în 7 limbi … şi avertizează că oricine va fi prins furând va fi predat poliţiei”[4].

A fost elaborat un număr de dispozitive pentru a influenţa comportamentul în acest mod şi au fost acordate patente pentru acestea. Următoarele rezumate sunt luate din unele dintre aceste patente care se ocupă de programare audio şi video – doar de această dată, noi suntem programul:

,,Un sistem de programare subliminală auditivă include un dispozitiv de codificare a mesajului subliminal care generează sunete de securitate cu frecvenţă fixată şi le combină cu un semnal de mesaj subliminal pentru a produce un semnal de mesaj subliminal codificat, care este înregistrat pe casetă audio sau ceva asemănător. Un decodificator de semnal subliminal corespunzător este conectat, ca parte a unui sistem stereo convenţional al utilizatorului, şi primeşte ca intrări un program audio ales de utilizator şi mesajul subliminal codificat”[5].

,,Semnalele audio ambiante din zona de cumpărături a clientului dintr-un magazin sunt detectate şi introduse într-un circuit de procesare a semnalului care generează un semnal de control care variază cu variaţiile în amplitudine ale semnalelor audio detectate. Un circuit de control reglează amplitudinea unui mesaj subliminal auditiv anti-furt, pentru a creşte odată cu creşterea amplitudinii semnalelor audio detectate şi a scădea cu scăderea amplitudinilor semnalelor audio recepţionate. Acest mesaj subliminal controlat la nivel de amplitudine poate fi amestecat cu muzica de fond şi transmis în zona de cumpărături”[6].

,,Informaţiile care vor fi prezentate sunt combinate cu un semnal video compus. Datele sunt stocate în memorie în formă digitală. Fiecare bit de date este citit unul după altul pentru a determina: rata de recurenţă a afişării datelor în raport cu impulsurile de sincronizare a cadrelor semnalului video; amplasarea datelor în imaginea video în raport cu impulsurile de sincronizare a liniei semnalului video; şi amplasarea afişării datelor în imaginea video în raport cu informaţia de poziţie”[7].

,,Această invenţie este o combinaţie între un generator de mesaj subliminal care este 100% programabil pentru folosire de către utilizator şi un receptor de televiziune. Generatorul de mesaj subliminal afişează periodic mesajele stabilite de utilizator pentru semnalul normal de televiziune pe o perioadă specifică de timp. Aceasta permite unei persoane să întrebuinţeze o combinaţie de terapie subliminală şi supraliminală în timp ce priveşte la televizor”[8].

Prezentările de mai sus pot părea puţin complicate; însă, ele pot fi rezumate în câteva cuvinte. Aceste patente sunt concepute pentru a furniza o modalitate de a ascunde mesaje în formate audio sau video, mascând orice sugestie pe care programatorul doreşte să o transmită. Aceste tipuri de mesaje se sustrag minţii conştiente şi influenţează persoana care le aude; ele nu sunt sortate de mintea activă. Deşi aceste tehnologii sunt dezvoltate pentru folosul personal şi ca măsuri de securitate, reflectaţi asupra posibilităţilor de abuz în interes comercial, când mesajele ar putea fi ,,cumpăraţi, cumpăraţi, cumpăraţi”, ,,beţi mai mult, nu vă îngrijoraţi” sau alte scenarii egoiste. Ar trebui reglementate aceste sisteme ? De către cine şi în ce condiţii ?

Noi standarde pentru ce este o memorie

,,Nevada este în prezent singurul stat care permite mărturia unei persoane care a fost supusă hipnozei. Începând de la 1 octombrie 1997, tribunalele care audiază atât cazuri civile, cât şi penale pot accepta o mărturie împrospătată prin hipnoză, atâta timp cât martorul, dacă este minor, a avut consimţământul informat al părintelui sau tutorelui, şi persoana care săvârşeşte hipnoza este una dintre următoarele: specialist în îngrijirea sănătăţii, lucrător social clinic care are o licenţă în conformitate cu 641B al Statutului Revizuit din Nevada, sau un investigator dezinteresat”[9].

Această chestiune va deveni cu siguranţă mai complexă pe măsură ce tehnologia avansează în ceea ce priveşte verificarea. Ce se va întâmpla când va fi posibilă modificarea sau alterarea totală a memoriei, aşa cum s-a sugerat anterior de către ofiţerii militari ? Cum vom deosebi realul de imaginar ? Care va fi impactul asupra obligaţiei de a face dovada în tribunal aşa cum se raportează la ,,îndoiala rezonabilă” ?

Încă o dată, a fost necesar ca mai întâi să fie recunoscută ca reală apariţia acestei tehnologii, ca apoi să poată fi alcătuite legi şi stabilite sisteme care să controleze întrebuinţarea greşită. Gândiţi-vă cât timp a trebuit să treacă pentru ca tribunalele să recunoască hipnoterapia ca ştiinţă autorizată. Nădăjduim că nu va trebui să aşteptăm atât de mult pentru ca organismele legislative să ia iniţiativa de a trata aceste probleme.

Efecte auditive

Problemele pe care le ridică această secţiune sunt profunde. Oare este posibilă transmiterea de la distanţă a unui semnal către creierul unei persoane, care înmagazinează sunete, voce sau alte informaţii specifice care pot fi înţelese ? Este posibilă transferarea unui sunet într-un mod în care doar persoana ţintită să poată auzi ,,vocea din cap” şi nimeni altcineva să nu audă nimic ? Este posibilă modificarea emoţiilor unei persoane folosind instrumente electromagnetice aflate la distanţă ? Răspunsul la fiecare dintre aceste întrebări este un ‘Da !’ răsunător. Posibilităţile ştiinţei din zilele noastre au depăşit şi cele mai optimiste predicţii, iar posibilităţile sunt aici şi acum.

Literatura militară sugerează că aceste lucruri sunt realizabile. O serie de experimente, patente şi cercetări independente confirmă faptul că astăzi există tehnologia pentru a face aşa ceva. Când am depus mărturie la Parlamentul European în 1998, am prezentat un astfel de dispozitiv spre uluirea celor de faţă. Acest dispozitiv special necesita contactul fizic pentru a funcţiona şi avea aproape 40 de ani vechime. Acest domeniu de cercetare este unul dintre cele mai importante fiindcă indică arma finală a controlului politic: capacitatea de a plasa informaţii direct în creierul uman, sustrăgându-se tuturor mecanismelor de filtrare normale.

În 1995, Departamentul Apărării al SUA a prezentat contractul ,,Comunicarea prin efectul auditiv cu microunde; agenţia care îl oferă: Departamentul Apărării; număr de contract SBIR: F41624-95-C-9007”. Descrierea acestei tehnologii, care ar putea fi întrebuinţată pentru comunicaţii directe cu personalul militar, este următoarea:

,,Titlu: Comunicarea prin efectul auditiv cu microunde.

Descriere: Este descrisă o tehnologie inovatoare şi revoluţionară care furnizează un mijloc de comunicare pe frecvenţă radio cu probabilitate mică de interceptare. Fezabilitatea conceptului a fost confirmată folosind atât un sistem de laborator de intensitate redusă, cât şi un transmiţător de frecvenţă radio de putere mare. Există numeroase aplicaţii militare în sectoarele de căutare şi salvare, operaţiuni speciale şi de securitate”[10].

Fezabilitatea a fost demonstrată nu numai în laborator, ci şi pe teren utilizând o undă purtătoare de frecvenţă radio. În cazul Războiului din Golf[11], am bănuit întotdeauna că motivul pentru care irakienii s-au retras în masă nu l-au constituit bombardamentele grele, ci faptul că ei fuseseră loviţi cu sisteme noi ,,non-letale” care au generat frică şi poate chiar mai rău. Cercetarea noastră a descoperit rapoarte care confirmă astăzi bănuielile noastre. Ele sunt fapte.

,,Ceea ce ‘Vocea Golfului’ a început să transmită, odată cu rugăciuni din Coran şi mărturii ale prizonierilor irakieni trataţi bine, era o informaţie precisă despre unităţile care urmau a fi bombardate în fiecare zi împreună cu o nouă tehnică psihologică silenţioasă care inducea gânduri de frică puternică în mintea fiecărui soldat”[12].

Aceasta explică foarte multe astăzi, având în vedere ce a ajuns să se ştie tot mai mult despre armele de control al minţii.

,,Potrivit declaraţiilor făcute de soldaţii irakieni capturaţi şi dezertori, cea mai devastatoare şi demoralizantă programare a fost prima utilizare militară cunoscută a noilor tipuri, de înaltă tehnologie, de mesaje subliminale, cunoscute ca ‘sunete silenţioase’ sau ‘subliminale silenţioase’ de frecvenţă ultra-înaltă”[13].

Credem că folosirea acestor tehnici noi a întrecut cu mult injectarea fricii şi se poate să fi implicat generatoare de semnale mai puternice care au cauzat celelalte simptome pe care le-a observat lumea, incluzând dureri de cap, sângerări din nas, dezorientare şi greaţă - toate posibile cu aşa-numitele arme non-letale. Problemele care rămân astăzi sunt: folosesc ei încă tehnicile asemenea unui lagăr de concentrare electronic pentru a controla populaţia ? Face aceasta parte din modul în care guvernele moderne vor suprima naţiunile rebele ?