Sodoma cucereşte lumea, cu sau fără voia noastră (XIII)

Noi reglementări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene

cu privire la sodomie (II)

Europa, prin instituţiile sale unionale sau din afara Uniunii, face presiuni tot mai puternice ca ţările europene să accepte orientarea sexuală şi identitatea de gen în rândul categoriilor anti-discriminare şi să introducă legislaţie corespunzătoare. Cu alte cuvinte, să accepte căsătoria sodomită, adopţia de copii de către cuplurile homosexuale, toate drepturile care derivă din căsătorie şi chiar anumite limitări în ce priveşte libertatea de exprimare, libertatea religioasă şi de conştiinţă când vine vorba de sodomie ...

» În ianuarie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (The Parliamentary Assembly of the Council of Europe, PACE) a decis să amâne votul asupra raportului ,,Discriminarea pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen”. Consiliul Europei nu este un organism al Uniunii Europene, ci cuprinde reprezentanţi din 47 de ţări europene, incluzând toate statele Uniunii Europene, precum şi alte state din centrul şi estul Europei, şi are printre atribuţii armonizarea legislaţiilor naţionale cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Rezoluţiile PACE constituie instrumente de presiune asupra guvernelor şi parlamentelor naţionale pentru ca acestea să modifice legislaţia internă; de asemenea, aceste rezoluţii sunt luate în considerare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în emiterea deciziilor sale, care sunt obligatorii. Prin urmare, raportul luat în discuţie în ianuarie 2010 ar fi putut atrage după sine modificări în legislaţia ţării noastre.

Raportul în speţă, prezentat de parlamentarul Andreas Gross din Grupul Socialist din Elveţia şi cunoscut sub numele de Raportul Gross, cerea statelor membre: să legalizeze căsătoriile sodomite şi să recunoască uniunile civile şi căsătoriile sodomite contractate în alte ţări europene; să adopte legi interne prin care să elimine orice fel de discriminare pe bază de orientare sexuală, să interzică orice referiri şi manifestări publice negative la adresa minorităţilor sexuale, ceea ce ar submina libertatea de asociere, de exprimare şi religioasă; să-şi ajusteze sistemul educaţional pentru promovarea sodomiei ca stil alternativ de viaţă şi combaterea homofobiei; să faciliteze, chiar din fonduri publice, operaţiile de schimbare de sex.

Raportul a întâmpinat o opoziţie foarte puternică. Din cauza numărului mare de amendamente (aproximativ 80 !), votul a fost reprogramat în sesiunea următoare, din aprilie 2010.

Centrul European pentru Lege şi Justiţie (The European Centre for Law and Justice, ECLJ), o organizaţie juridică creştină, i-a avertizat pe parlamentari că rezoluţia propusă ar trebui amendată ,,pentru a menţine definiţia familiei şi a proteja dreptul fundamental de a nu fi de acord cu ideologia celor care promovează identitatea de gen”. Centrul a mai afirmat că amendamentele la rezoluţie trebuie să asigure o definiţie juridică a ,,discursului de ură” şi să ,,reafirme că acest concept nu va sfârşi nicicând într-o limitare a discursului liber”. Este necesară şi o definiţie a homofobiei şi o reafirmare a dreptului fundamental la libertatea opiniei religioase, în particular şi în public, inclusiv în probleme de moralitate.

» Ierarhii ortodocşi ruşi şi ucraineni au luat poziţie faţă de prevederile raportului PACE. Consiliul Bisericilor şi Organizaţiilor Religioase din toată Ucraina s-a exprimat împotriva legalizării parteneriatelor şi/sau căsătoriilor sodomite, făcând apel la autorităţile ucrainene să ţină cont de poziţia publică, în particular de opinia organizaţiilor religioase. Ierarhii au solicitat autorităţilor şi, în primul rând, membrilor delegaţiei ucrainene permanente la PACE să voteze împotriva legalizării parteneriatelor sodomite.

În acelaşi ton, conducătorul Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei, Arhiepiscopul Ilarion de Volokolamsk a făcut apel la PACE să nu adopte o rezoluţie favorabilă căsătoriei şi adopţiei sodomite. ,,Biserica Ortodoxă Rusă nu susţine persecutarea homosexualilor. Cu toate acestea, opiniile cu privire la homosexualitate care merg împotriva convingerilor credincioşilor nu ar trebui impuse acestora prin mass-media şi sistemul educaţional”, a spus arhiepiscopul Ilarion într-o adresă către membrii PACE.

» La 2 zile după ce a analizat raportul legat de discriminarea pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen, PACE a votat o rezoluţie care promovează avortul ca mijloc de planificare familială şi control al naşterii, forţând recunoaşterea lui ca drept al omului şi finanţarea sa din fonduri publice. Intitulată ,,Cincisprezece ani de la Conferinţa Internaţională despre Populaţie şi Dezvoltare”, rezoluţia introduce într-un document european oficial un termen nou: ,,drepturile sexuale şi reproductive”. De asemenea, ea afirmă prioritatea avortului în faţa libertăţii de conştiinţă, în situaţiile în care medici sau personal medical refuză, invocând libertatea de conştiinţă, să săvârşească un avort. Acest principiu se aplică şi unităţilor medicale particulare, de exemplu cele catolice, care refuză să săvârşească avorturi.

Este notabil faptul că ceea ce nu s-a reuşit în cadrul ONU în primăvara anului 2009, s-a reuşit în Consiliul Europei la începutul lui 2010. De altfel, modul în care a fost adoptată această rezoluţie de către PACE denotă natura ei controversată. În octombrie 2009 a fost respinsă din lipsă de voturi, iar în ianuarie 2010 a fost votată de numai 68 dintre cei 318 delegaţi ai PACE, un număr cu adevărat infim.

» Înainte de sesiunea din aprilie 2010 a PACE, Alianţa Familiilor din România a trimis un memoriu, cerând delegaţilor să respingă Raportul Gross. ,,Un aspect care deranjează mult este atacul împotriva societăţii care este acuzată de multe prejudicii la adresa homosexualităţii. În mod special, Biserica este vitriolic atacată pentru poziţiile ei de intoleranţă faţă de homosexualitate. Raportul enunţă şi o listă a presupuselor prejudicii la adresa homosexualităţii de care societatea civilă este acuzată. Am studiat cu multă atenţie acest raport, pe care îl găsim foarte periculos pentru valori, familie şi moralitate”, scria în memoriul organizaţiei române.

De asemenea, Alianţa Familiilor din România atrage atenţia asupra faptului că Raportul Gross presupune introducerea de măsuri pentru restrângerea autorităţii Bisericii de a critica sodomia. În plus, semnalează adoptarea de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a unei recomandări care conţine obiective similare cu cele enunţate în Raportul Gross, cu excepţia familiei şi a căsătoriei.

» Pe 31 martie 2010, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat Recomandarea CM/Rec(2010)5 referitoare la discriminarea pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen. În momentul de faţă, acest document constituie cea mai importantă decizie a instituţiilor europene cu privire la sodomie. El prevede ca statele membre ale Consiliului Europei să ia măsuri concrete pentru prevenirea discriminării pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen; să asigure mijloace juridice efective de protecţie a persoanelor LGBT, ca şi sancţiuni şi chiar despăgubiri adecvate; să dezvolte măsuri de combatere a ,,crimelor de ură”, atrăgând atenţia că instituţiile statului, mass-media, organizaţiile sportive, politice şi comunităţile religioase trebuie să conştientizeze propria responsabilitate în ce priveşte legitimarea urii şi discriminării homofobe etc. Chestiunile căsătoriei sodomite şi adopţiei de copii de către cuplurile sodomite sunt atinse în treacăt, statele fiind doar ,,invitate” să-şi modifice legislaţia în vederea includerii acestora.

În recomandare se precizează că ,,nici valorile culturale, tradiţionale sau religioase, nici regulile unei ’culturi dominante’, nu pot fi invocate pentru a justifica discursul de ură sau oricare altă formă de discriminare, inclusiv pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen”. Deşi nu este obligatorie, această recomandare este primul document european în care se atrage atenţia în mod explicit asupra ,,discursului de ură” religios cu privire la sodomie ...

» În sesiunea din aprilie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (The Parliamentary Assembly of the Council of Europe, PACE) a reluat discuţia pe marginea Raportului Gross. Pe baza acestui raport, pe 29 aprilie 2010, PACE a adoptat Rezoluţia 1728 (2010) şi Recomandarea 1915 (2010), ambele documente având aceeaşi tematică, discriminarea pe criterii de orientare sexuală şi identitate de gen.

–  Prin prezenţa şi votul lor, reprezentanţii ţărilor ortodoxe la PACE ar fi putut să preîntâmpine adoptarea Rezoluţiei 1728. Dezbaterea şi votul s-au desfăşurat pe fondul unei absenţe masive a delegaţilor: doar 81 reprezentanţi din cei 318 au fost prezenţi. Deşi România are una dintre cele mai mari delegaţii la PACE, alcătuită din 20 membri, la nici unul din voturile importante nu a fost prezent nici măcar un singur membru al acesteia, în ciuda apelurilor repetate din partea organizaţiilor pro-familie sau a unor colegi parlamentari. Atât în luna ianuarie, când Raportul Gross a fost dezbătut pentru prima oară, cât şi în sesiunea din aprilie, când acelaşi raport a devenit rezoluţie, reprezentanţii români nu s-au prezentat la vot.

Nici delegaţii Ucrainei şi ai altor ţări ortodoxe nu au luat parte la votare. Cei mai activi în respingerea prevederilor Raportului Gross au fost deputaţii din Italia, Irlanda, Polonia, Rusia şi cei doi deputaţi ai Republicii Moldovei prezenţi la şedinţă. Valeriu Ghileţchi, delegat al Republicii Moldova la PACE care a luat parte la dezbatere şi vot, a declarat: ,,Vestea bună este că cele mai importante amendamente legate de libertatea religioasă, legalizarea căsătoriilor homosexuale şi adopţia de copii de către cuplurile homosexuale au fost acceptate, ceea ce a îmbunătăţit raportul considerabil. Vestea rea însă este faptul că raportul a fost totuşi adoptat. Mi-am dorit mult să fi fost respins şi practic acest lucru ar fi fost posibil dacă deputaţii din România, Ucraina şi alte ţări est europene ar fi rămas în sală şi ar fi votat împotrivă”.

– Amendamentele introduse în rezoluţie au reuşit să schimbe substanţial limbajul pentru a proteja familia şi libertatea religioasă. Centrul European pentru Lege şi Justiţie (European Centre for Law and Justice, ECLJ) a criticat Raportul Gross, spunând că acest gen de formulare promovează ,,ideologia de gen” şi implică un conflict între o ,,majoritate heterosexuală” şi o ,,minoritate homosexuală”. Acest raport ,,a diminuat şi chiar a ameninţat drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea religioasă şi de conştiinţă”, şi a interferat cu ,,interesele suverane” ale statelor în ,,dreptul lor de a proteja moralitatea publică, familia şi cele mai bune interese ale copilului”. Directorul centrului, dr. Gregor Puppinck a declarat: ,,Răspunsul adecvat la violenţă şi discriminare nedreaptă împotriva persoanelor LGBT nu ar trebui să includă eliminarea pluralismului moral. Este vital să protejăm şi să promovăm atât libertatea de exprimare, cât şi libertatea religioasă în problemele morale. În general, ar trebui păstrată definiţia familiei şi ar trebui protejat dreptul fundamental de a nu fi de acord cu ’ideologia LGBT’”.

Centrul a propus o serie de amendamente care au fost adoptate în redactarea finală a rezoluţiei. Ele includ garanţii că statele nu vor fi silite să recunoască parteneriatele homosexuale; de asemenea, ,,dreptul la adopţie” al copiilor unui partener de acelaşi sex a fost înlocuit cu ,,oferă posibilitatea de responsabilitate parentală comună pentru copiii fiecăruia dintre parteneri, ţinând seama de interesele copiilor”. Un paragraf complet a fost adoptat în rezoluţie: ,,Statele membre pot acorda exceptări instituţiilor şi organizaţiilor religioase când astfel de instituţii şi organizaţii sunt implicate în activităţi religioase, sau când cerinţele legale intră în conflict cu învăţăturile credinţei şi dogmei religioase, sau când ar cere unor astfel de instituţii şi organizaţii să renunţe la vreo parte a autonomiei lor religioase, şi dacă asemenea exceptări sunt compatibile cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum este interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. Această exceptare religioasă se aplică în toate chestiunile care ţin de discursul religios, nu numai în cele legate de homosexualitate.

– Ce prevede rezoluţia în forma sa finală

Rezoluţia adoptată se ocupă de o gamă extinsă de încălcări ale drepturilor persoanelor LGBT, abordând următoarele teme: æ libertatea de asociere şi exprimare; æ discursul de ură – rezoluţia identifică discursul de ură al anumitor politicieni, lideri religioşi şi ai societăţii civile, ca şi discursul de ură din mass-media şi de pe internet ca fiind de importanţă aparte şi cheamă la protejarea eficientă a homosexualilor de astfel de declaraţii; æ crima de ură – subliniază că eradicarea homofobiei şi transfobiei necesită voinţă politică în statele membre şi cheamă la furnizarea de despăgubiri legale pentru victime şi la a pune capăt nepedepsirii celor care încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT la viaţă şi securitate; æ anti-discriminare – cheamă statele membre la a adopta şi implementa legislaţie anti-discriminare care include orientarea sexuală şi identitatea de gen printre temeiurile interzise pentru discriminare şi asigură sancţiuni pentru încălcare şi mecanisme de raportare eficiente pentru cazurile de discriminare; æ transsexualitatea – rezoluţia cheamă statele membre să ia măsuri specifice pentru a garanta că documentele de identitate ale persoanelor transsexuale reflectă identitatea de gen preferată de persoană, fără o obligaţie prealabilă de a se supune unei sterilizări sau altor proceduri medicale, precum operaţia de schimbare de sex şi terapie hormonală; æ educaţia în sprijinul sodomiei – subliniază importanţa de a nu critica orientarea sexuală percepută sau declarată a tinerilor, în special a celor cu vârste sub 18 ani; æ familiile LGBT – rezoluţia cheamă la recunoaşterea legală a parteneriatelor homosexuale doar acolo unde legislaţia naţională prevede o asemenea recunoaştere; æ drepturi parentale – posibilitatea de a dobândi responsabilitate parentală comună pentru copiii fiecărui partener; æ dreptul la azil.

Raportul Gross, care se află la baza rezoluţiei, oferă o definiţie a homofobiei – teama iraţională şi aversiunea faţă de homosexualitate şi persoanele LGB, ce se manifestă prin discriminare, şi transfobiei – teama iraţională faţă de neconformitatea genului sau depăşirea graniţelor genului. De asemenea, rezoluţia defineşte identitatea de gen ca referindu-se ,,la experienţa individuală şi profund resimţită interior a genului fiecărei persoane”.

Recomandarea 1915 este adresată Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, căruia i se cere să pună în aplicare Rezoluţia 1728. Drept urmare, Comitetul de Miniştri trebuie să pregătească pentru ţările membre ale Consiliului Europei un set de măsuri de combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen şi să monitorizeze ulterior punerea acestor măsuri în aplicare.

Partenie Filipescu