----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

IV

 

1: postul vindecă rănile sufletului: Moisi; 2: îmbogăţeşte sufletul: Adam; 3: hrăneşte mintea; 4: întăreşte în lupta împotriva plăcerilor: Eva; 5: face biruitori pe tinerii din Vavilon; 6: haina căinţei şi haina slavei; 7-8: Estir şi Mardoheu; 9: cei trei tineri în cuptor; 10: Ninevi; 11-12: Moisi şi Ilie, calea postului pentru fiecare pe măsura lui

Citește mai departe...

Despre sărbătorile de peste an (VII)

 

 

Praznicele împărăteşti cu dată fixă ale Domnului nostru Iisus Hristos

I. Naşterea Domnului

[Η γεννησις του Κυριου. Nativitas Domini]

La plinirea vremii, S-a născut Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, din Sfânta Fecioară Maria, în peştera din Vitleemul Iudeei, în zilele împăratului Iudeei Irod Idumeul numit şi ‘cel Mare’ şi ale împăratului roman August. Şi s-au împlinit astfel cele grăite de Sfântul Prooroc Isaia cu mai bine de 700 de ani înainte: Iată fecioara în pântece va lua şi va naşte fiu, şi vei chema numele lui Emanuil (Isaia 7, 13). De asemenea s-au împlinit cuvintele multor prooroci spuse cu sute de ani înainte despre Naşterea Domnului, precum cele ale Sfântului Prooroc Miheea privind locul naşterii Lui: Şi tu Vitleeme casa Efratului, mic eşti a fi întru miile Iudei, că dintru tine va ieşi mie, ca să fie povăţuitor lui Israil (Miheea 5, 2).

Citește mai departe...

ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ
şi
STATISTICA BISERICEASCĂ
 
de
Euseviu Popovici
Profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi
 
 
Partea a II-a
Biserica de Apus de la Revoluţia franceză până în prezent (1789-1910)
 
Capitolul I
Anticreştinismul de la Revoluţia franceză
 
Capitolul II
Romano-catolicismul de la 1789 până în timpul prezent (1910)
§. 190. Reacţiunea Bisericii Romano-Catolice contra spiritului timpului şi rezultatele ei în general

Revoluţia franceză din 1789 cu terorismul ei umpluse de spaimă toată Europa; deci când revoluţia a fost învinsă toată lumea, iar în particular factorii în care ea lovise mai întâi adică tronurile şi altarele, după expresia de atunci, sau autoritatea politică şi cea bisericească considerară ca o necesitate a reprima ideile revoluţionare şi a întări spiritul de ordine în stat şi în Biserică. Spre acest scop s-a înfiinţat în 1815 şi aşa zisa ,,sfânta alianţă” a suveranilor statelor mari de pe continentul Europei. În timpul următor s-a putut ajunge la o înţelegere în această privinţă şi între Biserică şi guvernele civile prin concordate şi convenţii. Dar şi ideile revoluţionare aveau reprezentanţii lor şi chiar apărătorii ordinii nu erau toţi de acord cu măsurile excesive ce conducătorii politici şi ecleziastici luau contra ideilor revoluţionare; de aceea s-au încins lupte nu numai între conservatori şi revoluţionari sau radicali ci şi între reacţionari sau conservatorii riguroşi şi conservatorii liberali sau liberalii în înţeles simplu. Aceste lupte sunt nota caracteristică a istoriei politice şi bisericeşti în particular a istoriei Bisericii Romano-Catolice din secolul XIX şi cel prezent.

Citește mai departe...

Ce se întâmplă astăzi în lume (X)

 

» Platforma Facebook câştigă miliarde de dolari din reclame după ce a aflat totul despre tine …
» Dacă ai un smartphone, Facebook te poate asculta prin aplicaţia sa
» Specialiştii dezvăluie că Google, Facebook, Twitter cenzurează, spionează, manipulează utilizatorii
 
» Facebook va promova sau va suprima organizaţiile de ştiri în funcţie de credibilitate
» Redactorul şef de la New York Times: Este ‘periculos’ ca Facebook să devină ‘redactorul şef’ al ştirilor la nivel mondial
 
» Facebook recunoaşte că limitează accesibilitatea [shadow-ban] unor postări, pagini pe care le consideră ‘false’
» Facebook ameninţă presa: lucraţi cu noi sau muriţi !
» YouTube anunţă un plan de finanţare a organizaţiilor de ştiri pe care le consideră ‘demne de încredere’
 
* * *

Citește mai departe...

Rusia şi Răsăritul ortodox la sfârşitul secolului XIX (II)

Bătălia pentru Constantinopol

 

Episodul anterior

 

Proiecte de a ocupa Strâmtoarea Bosfor

În mai 1883, Alexandru Nelidov devenea noul ambasador rus la Constantinopol. El sprijinea acţiunea imediată în Orientul Apropiat şi răzbunarea politică în Chestiunea Răsăriteană. În tensiunea crescândă a situaţiei din Orientul Apropiat, unii politicieni ruşi credeau că dacă Rusia ar închide ochii la ocuparea britanică a Egiptului, Marea Britanie ar permite în schimb Rusiei să intre în strâmtoare. Aşa cum scria Nelidov pe 6 decembrie 1882 către ministerul rus de externe:

Citește mai departe...

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

III

 

1-4: căderea în păcat a strămoşilor, mâncare din pomul cunoştinţei; 5: postul fără de lege în care a fost ucis Navute; 6: mântuirea sufletului prin Întruparea şi Crucea lui Hristos

Citește mai departe...

Prigonirea monahilor din Muntele Athos

de către Patriarhia Constantinopolului (XII)

de părintele Patric Ranson

 

Episoadele anterioare

 

Capitolul III

Justificarea imposibilă a persecuţiei

B) Este Patriarhia Constantinopolului centrul Ortodoxiei ? (continuare)

 

Canonul 45 apostolic

,,Episcopul sau prezviterul sau diaconul împreună cu ereticii rugându-se numai să se afurisească. Iar de au dat lor voie, ca unor clerici a lucra ceva, să se caterisească”.

În consecinţă, dacă un cleric s-a rugat cu ereticii dar fără a sluji împreună cu ei într-o slujbă dumnezeiască, trebuie să fie lipsit temporar de dreptul de a sluji sfintele taine ale Bisericii; dar dacă el le-a îngăduit să săvârşească o slujbă bisericească, trebuie să fie caterisit, potrivit canonului 11 de mai sus.

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Învăţătură de Anul Nou

 

Cuvântare despre Sfânta Biblie
Creştinul trebuie să aibă şi să citească Sfânta Evanghelie
Învăţătură despre ce este Biserica Domnului
Învăţătură despre mergerea la Biserică
Învăţătură despre prima cerere a rugăciunii domneşti
Învăţătură despre cererea a cincea din rugăciunea domnească

 

Ne mai amintim noi, o iubiţilor, de anul trecut ? Unde-i oare ? A dispărut în veşnicie ca o picătură ce pică în mare şi nu se mai arată niciodată. A trecut un an: dar oare a trecut, s-a şters şi tot ceea ce am făcut noi în anul ce s-a dus ? Desigur că nu ! Şi faptele bune şi păcatele noastre rămân şi vor trăi până la Judecata de Apoi a lui Hristos. Toată fapta noastră bună a fost scrisă de îngerul Domnului, precum şi tot păcatul şi greşeala de slugile satanei. Ni se găteşte dar pentru tot lucrul bun răsplată în ceruri, ca şi pentru cele rele muncă în Iad.

Citește mai departe...

Unitatea Bisericii şi Conferinţa Mondială a Comunităţilor Creştine (VIII)

 

- Scrisoare către dl. Robert Gardiner, secretar al Comisiei

pentru organizarea unei Conferinţe Mondiale a Comunităţilor Creştine -

a Arhiepiscopului Ilarion Troiţki († 1929), scrisă în 1916, pe când era arhimandrit

 

Episoadele anterioare

 

Nu pot să nu remarc o anumită imprecizie în argumentele dvs., o inexactitate de natură istorică. În cea de-a treia scrisoare a dvs. către arhiepiscopul Antonie spuneţi: ,,Mi se pare că din punct de vedere istoric chestiunea invalidităţii sfintelor taine în afara Bisericii Ortodoxe nu apare mai devreme de cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi a fost ridicată datorită activităţilor defăimătoare ale unui monah ignorant. Am citit relatarea acestui episod deplorabil în Istoria Bisericii Răsăritene sub domnia turcă de Alexie Lebedev, care impută cu asprime Bisericii Constantinopolului, care şi-a îngăduit eişi să fie ademenită de monahul Avxentie. Dar Biserica Rusă nu a urmat exemplul Marii Biserici; ea a rămas credincioasă tradiţiei Bisericii Bizantine străvechi, care a deplâns separarea Bisericilor Răsăritului şi Apusului şi s-a rugat cu Valsamon pentru convertirea papei, dar nu a încetat să recunoască validitatea botezului şi hirotoniei creştinilor apuseni”.

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (IV)

 

Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

 

Episoadele anterioare

Cum a reuşit Patriarhia Moscovei să asigure o participare cât mai largă la întrunirea plănuită. Cât de profundă era relaţia dintre Biserică şi puterea sovietică

Pentru a ajunge să înţelegem cum a cooptat Patriarhia Moscovei rând pe rând Bisericile care vor lua parte la ceea ce se va numi Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948, şi cum le va convinge să subscrie la politica dusă de ea, trebuie să ne întoarcem în timp şi să aruncăm o privire mai detaliată asupra culiselor istoriei.

Citește mai departe...

DOCUMENTE ALE BISERICII

Prezentarea succintă a conferinţei

 

Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova, 8-18 iulie 1948


 

Pe 8 iulie 1948, Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova a fost deschisă cu o ceremonie dedicată aniversării a 500 ani de autocefalie rusă. Potrivit rapoartelor Consiliului pentru Afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse (CABOR), la eveniment au participat 58 clerici şi laici străini din 11 Biserici Ortodoxe autocefale[1], pe lângă participanţii din partea exarhatelor şi misiunilor din străinătate ale Patriarhiei Moscovei. Noul patriarh al tuturor armenilor, Kevork al VI-lea, a fost de asemenea prezent[2].

Citește mai departe...

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

II

 

1: Isaia împotriva postului iudeilor; 2: fiicele lui Cain şi fiii lui Set; 3: stricăciunea păcatului; 4: biruinţa lui Hristos asupra păcatului

Citește mai departe...

Despre căderea lui Adam

de Arhiepiscopul Inochentie al Odessei († 1857)

 

Episoadele anterioare

 

XV. Paza raiului

Şi au pus Heruvimi şi sabie de foc învârtitoare, ca să păzească calea pomului vieţii (Facerea 3, 24).

Cât de stăruitor ne păzeşte iubirea dumnezeiască ! Cu adevărat nu degeaba s-a zis că dacă mama îşi va uita de pruncul său, Eu însă nu te voi uita (potrivit Isaia 49, 15). Noi am văzut cât de primejdioasă ajunsese pentru noi starea noastră după gustarea din pomul vieţii. Dar noi de sine n-am fi priceput curând această primejdie; de sute de ori ne-am fi ispitit să mâncăm din roadele lui, care pentru noi acum ar fi fost tot atât de neprielnice după urmările lor, cum fuseseră mai înainte, în starea de nevinovăţie; primejdioase şi ucigătoare au fost pentru noi roadele pomului oprit. Şi iată iubirea dumnezeiască aşază strajă în calea spre pomul vieţii şi încă o aşa strajă, care numai prin înfăţişarea ei umplea de groază şi nimicea orice încercare de a ne apropia de pomul acesta. Şi au pus Heruvimi şi sabie de foc învârtitoare, ca să păzească calea pomului vieţii.

Citește mai departe...

Ecumenismul – calea către pierzare (VII)

de Ludmilla Perepiolkina

 

Episoadele anterioare

 

,,EUHARISTIA ERETICILOR – HRANA DRACILOR”

Viaţa Bisericii Ortodoxe, Trupul lui Hristos, se reazemă pe sfintele sale taine. Înrâurirea tainică a harului lui Dumnezeu prin ele presupune, din partea noastră, o păzire evlavioasă a sfinţeniei lor de orice contact cu ceva necurat. Mântuitorul Însuşi ne-a avertizat: Nu daţi cele sfinte câinilor (Matei 7, 6). Iată de ce cea mai importantă sfântă taină, euharistia, este săvârşită în timpul liturghiei credincioşilor, după plecarea catehumenilor.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

EPISTOLĂ

de lămurire către creştini cu privire laîndreptarea calendarului

şi la data serbării Sfintelor Paşti în anul 1929

 

Pe aceeaşi temă:
- Hotărărea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din regatul României, cu privire la îndreptarea calendarului iulian -
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române autocefale, întrunit în sesiune ordinară de toamnă, în şedinţa sa din 31 octombrie (13 noiembrie) 1923, luând în deliberare comunicatul Patriarhiei din Constantinopol de sub nr. 3124 din 1923 privitor la îndreptarea calendarului iulian, în conformitate cu propunerile conferinţei delegaţilor Bisericilor Ortodoxe, întrunite la Constantinopol în luna mai 1923, la propunerea comisiunii sinodale, fiind referent P.S. sa Episcopul Vartolomeu, şi după dezbateri îndelungate, în unanimitate şi cu însufleţire a adus următorul …
 
Pentru punerea în aplicare a calendarului îndreptat pe ziua de 1/14 octombrie 1924
 
privind data Paştelui din anul 1929
Contextul acestei cărţi pastorale a Sfântului Sinod a fost foarte bine conturat de Nae Ionescu în articolele sale. Începând cu articolul său din 3 iulie 1928, intitulat Dificultăţi bisericeşti. Ce este cu data Sfintelor Paşti, şi până la mijlocul anului 1929 – an plin de tulburări cauzate de fixarea Sfintelor Paşti la data de 31 martie, în loc de 5 mai – Nae Ionescu va imortaliza una dintre cele mai negre pagini de istorie bisericească a românilor.

Citește mai departe...

Trei cai troieni (I)

Încercările unor membri ai Bisericii Ortodoxe de a-i dezorienta pe credincioşi

 

de arhipreot Alexander F.C. Webster,

Decan al Seminarului ortodox Sfânta Treime din Jordanville

 

Nota redacţiei

Când auzim ‘Jordanville’ gândul ne fuge de îndată la faimoasa mânăstire şi seminarul ei, socotită a fi centrul duhovnicesc al diasporei ruse, la vestiţi ierarhi ruşi precum mitropolitul Filaret Voznesenski, înmormântat aici, sau Arhiepiscopul Averchie de Jordanville care a şi fost stareţul şi rectorul seminarului.

Citește mai departe...

Luni, 26 februarie/11 martie începe Postul Mare

 

Potrivit rânduielilor bisericeşti, în Postul Mare, de luni până vineri se posteşte fără vin şi untdelemn, iar în zilele de sâmbătă şi duminică cu vin şi untdelemn.

Citește mai departe...

Imnele Sfântului Efrem Sirul

la Postul celor patruzeci de zile

 

I

 

1: Hristos, Adam şi postul; 2-3: postul curăţeşte ochiul sufletului pentru vederea lui Dumnezeu; 4: postul şi ispitirile Mântuitorului; 5: postul face văzut duşmanul cel nevăzut; 6-7: postul drept şi Scriptura; 8: postul lui Hristos; 9-11: eforturile lui satan de a perverti postul nostru; 12: postul fără de lege al iudeilor; 13: rugăciune finală

Citește mai departe...

Meşteşugul rugăciunii (VIII)

de arhimandrit Serafim Alexiev

 

Episoadele anterioare

 

Lupta cu împrăştierea

Am văzut că pentru a fi rugăciunile noastre lucrătoare este nevoie să ne silim mintea în timpul săvârşirii lor spre adunarea gândurilor, iar inima noastră către simţăminte potrivite rugăciunii. Lipsa adunării gândurilor duce la împrăştierea minţii, iar împrăştierea stinge orice flacără a rugăciunii şi împiedică inima noastră să se umilească în convorbirea de rugăciune cu Dumnezeu. Astfel, rugăciunea devine rece, neroditoare şi noi ne vătămăm din destul.

Citește mai departe...

Nihilismul

Rădăcina revoluţiei epocii moderne (II)

de ieromonah Serafim Rose

 

Partea I

I. Problema adevărului [continuare]

Vom încerca aici, întâi, să descriem această mentalitate – în câteva din cele mai importante manifestări ale ei – şi să oferim o schiţă a dezvoltării ei istorice; şi apoi să cercetăm mai profund semnificaţia şi programul ei istoric. Dar înainte de a putea face aceasta, trebuie să ştim mai limpede despre ce vorbim; prin urmare, trebuie să începem cu o definiţie a nihilismului.

Citește mai departe...

ISTORIA BISERICII (II)
PERIOADA CELOR ŞAPTE SINOADE ECUMENICE
 
 
de la naşterea Domnului nostru Iisus Hristos
până în zilele noastre
 
alcătuită
după documente originale şi autentice
 
de
Vladimir Guettee
doctor în teologia Bisericii Ortodoxe Ruse
 
 
Volumul III
Cartea a VIII-a
 
Anii 347–381
 
5
 
  • Starea Bisericii Romei – Cele trei facţiuni, adunările şi episcopii lor – Damas apelează la puterea împărătească împotriva lor – Indiferenţa lui Damas şi a altor episcopi apuseni faţă de ortodocşii din Răsărit – Petru al Alexandriei le face cunoscute nenorocirile din Biserica sa – Atrocităţile lui Valens – Sfântul Vasilie şi prigonitorii – Valens silit să-i respecte pe Sfinţii Vasilie şi Grigorie Teologul – Relaţiile lui Vasilie cu Biserica Armeniei şi alte Biserici răsăritene – El se plânge de apuseni – Epistolele sale către Petru al Alexandriei şi Eusebiu de Samosata – Epistola sa către Ambrozie al Milanului – Episcopatul lui Ambrozie – El îi ţine partea lui Damas – Sinodul de la Roma în favoarea lui Damas
  • Moartea lui Valentinian – Împăraţii Valentinian al II-lea şi Graţian – Decretele lui Graţian în favoarea scaunului Romei – Moartea lui Valens – Teodosie, împărat al Răsăritului – Epistola Sfântului Vasilie către Teodosie
  • Moartea lui Vasilie – Grigorie Teologul rosteşte panegiricul său – Viaţa lui Grigorie în singurătate – Epistolele sale – Grigorie Teologul este chemat la Constantinopol – Luptele lui împotriva arienilor – Maxim Cinicul hirotonit necanonic episcop al Constantinopolului – Sosirea lui Teodosie în acest oraş – Grigorie Teologul aclamat episcop al Constantinopolului – Convocarea celui de-al II-lea Sinod Ecumenic în acest oraş – Grigorie Teologul la Sinod – El părăseşte acest scaun – Urările sale de rămas bun – Istoria, hotărârile şi canoanele celui de-al II-lea Sinod Ecumenic
Anii 374-381

Citește mai departe...

Rusia şi Răsăritul ortodox la sfârşitul secolului XIX (I)

Bătălia pentru Constantinopol

 

La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, Balcanii erau cea mai turbulentă regiune din Europa. Pe de o parte, popoarele balcanice vroiau să-şi creeze propriile state naţionale cu graniţele cele mai largi cu putinţă, şi pe de altă parte marile puteri doreau să câştige sfere de influenţă în teritoriile europene ale Imperiului Otoman. Toate acestea au condus la o stare instabilă şi de permanentă încordare.

Citește mai departe...

Tâlcuiri la Vechiul Testament

Omiliile Sfântului Grigorie cel Mare la cartea Proorocului Iezechiil (LXIX)

 

Episoadele anterioare

 

Omilia a VI-a (Iezechiil 40, 18-19)

14. Dar iată, când vorbesc despre cei doi conducători ai oştii cereşti, îmi vine de asemenea în minte Mucenicul Ştefan, cel care, osândit în numele Ziditorului său şi dus în mijlocul prigonitorilor săi, a stat neînfricat, a învăţat încredinţat (de ceea ce învăţa), şi în râvna pentru adevăr i-a mustrat cu curaj pe chinuitorii lui, spunând: ,,Pururea împotriva Duhului Sfânt staţi” (Faptele Apostolilor 7, 51). Şi când ei au alergat după pietre şi l-au ucis cu pietre el a îngenuncheat şi s-a rugat pentru prigonitorii lui spunând: ,,Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta” (Faptele Apostolilor 7, 60).

Citește mai departe...