header
PDF Imprimare Email
Cuprins

PATRIARHUL MELETIE AL CONSTANTINOPOLULUI (IV)

(1871-1935)


Mason – Inovator – Ecumenist


Articol apărut în periodicul Ορθοδοξος Ενστασις και Μαρτυρια
vol. II, nr. 18-21 (ianuarie-decembrie 1990), pag. 148-160

,,El a deschis larg porţile pentru orice inovaţie”,
,,satisfăcând dorinţele păcătoase şi pe cele egoiste
ale bisericilor heterodoxe şi societăţilor secrete”

Într-un număr anterior al periodicului Ορθοδοξος Ενστασις και Μαρτυρια (1), am republicat un articol important, în care binecuvântatul ierarh mărturisitor Hrisostom (Kavourides), fost mitropolit de Florina, notează că ,,inspiratorii şi pionierii” reformei calendarului bisericesc, Patriarhul Meletie (Metaxakis) al Constantinopolului (1871-1935) şi Arhiepiscopul Hrisostom (Papadopoulos) al Atenei, ,,aceşti doi Luther-i ai Bisericii Ortodoxe”, ,,fiind lipsiţi, din nefericire, de un duh profund ortodox, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, au devenit uneltele aspiraţiilor şi planurilor străine, al căror scop era distrugerea unităţii Bisericilor Ortodoxe” (2).

În plus, în acelaşi articol şi în comentariile la text există referinţe amănunţite la autointitulatul ,,Congres pan-ortodox” din 1923, de la Constantinopol (10 mai - 8 iunie) şi la chestiunile legate de acesta (3).

Unii credincioşi ar putea considera aceste caracterizări dure şi exagerate. De aici se nasc următoarele întrebări, care necesită un răspuns clar şi bine documentat, ca nu cumva să dăm impresia că suntem nişte defăimători iscusiţi:

- A fost patriarhul Meletie (Metaxakis) o unealtă a ,,aspiraţiilor şi planurilor străine” ?

- A fost schimbarea calendarului săvârşită cu bună credinţă şi fără a avea vreo legătură cu duhul inovaţionist şi ecumenist al patriarhului Meletie ?

- A fost patriarhul Meletie un mare precursor al ecumenismului, care este distrugător şi letal pentru Biserică ?

Din nefericire, dovezile istorice sunt concludente şi covârşitoare, de vreme ce dau răspunsuri afirmative la aceste trei întrebări inevitabile. Pentru moment, vom cita doar trei martori, revenind asupra lor la timpul cuvenit, iar în viitor, cu voia lui Dumnezeu, vom publica, de asemenea, un articol despre Arhiepiscopul Hrisostom al Atenei.


I. Patriarhul Meletie Metaxakis (4) ca unealtă a ,,aspiraţiilor şi planurilor străine”

În 1967, comitetul editorial al periodicului   (Buletinul Masonic) i-a încredinţat masonului Alexander J. Zervoudakis sarcina de a realiza un studiu ,,care să schiţeze viaţa unei alte stele faimoase, care străluceşte şi luminează firmamentul Bisericii Ortodoxe a Greciei” (5).

Zervoudakis a alcătuit o biografie foarte detaliată a patriarhului Meletie, de 25 de pagini, care este remarcabilă din punct de vedere istoric. Paragraful pe care l-am reprodus vorbeşte de la sine, cu siguranţă, şi nu necesită nici un fel de comentariu din partea noastră.

Dar, este demn de remarcat, dintru bun început, că ceea ce scrie Zervoudakis este mai presus de orice îndoială - şi aceasta din mai multe motive, dar, în primul rând, pentru că el l-a cunoscut personal pe Meletie Metaxakis, ca mason. Zervoudakis l-a întâlnit pe Meletie în Constantinopol, în timpul zilelor tragice ale anului 1922, ca membru al unei comisii formate din trei persoane, şi a discutat cu el. ,,Când am plecat”, notează Zervoudakis, ,,l-am salutat aşa cum un mason salută alt mason. El a zâmbit şi mi-a spus: «Văd că mă înţelegi». Această amintire m-a îndemnat să accept şi să duc la bun sfârşit cererea comitetului editorial al ,,Buletinului”, prin publicarea unui portret al fratelui nostru” (6). El îşi încheie articolul, lung de mai multe pagini, după cum urmează:

,,Cu virtuţile spirituale cu care era înzestrat, cu percepţia sa logică şi mintea independentă, liberă de meschinărie, nu este de mirare că Meletie era pregătit să primească lumina masoneriei.

Meletie a făcut cunoştinţă cu masonii prima oară când a fost la Constantinopol (1906). El s-a întâlnit cu ei, impresionându-i cu spiritul său critic şi sincer şi cu opiniile şi cunoştinţele sale despre diferite chestiuni enciclopedice, generale, bisericeşti şi religioase. Ei au fost interesaţi să afle ce fel de om era Meletie şi ce făcuse el până atunci. Ceea ce au aflat i-a îndemnat să-i propună, într-un mod iscusit, în timpul celei de-a doua şederi a lui la Constantinopol, să devină mason.

Se pare că, în aceste circumstanţe, masonii, membri ai Asociaţiei Politice Greceşti din Constantinopol, cu care Meletie se consulta în acea vreme în problema arzătoare a ortodocşilor vorbitori de limbă arabă (1908), au acţionat într-un asemenea mod încât să determine spiritul curios şi întreprinzător al lui Meletie – care auzise până atunci multe despre masoni în Cipru şi în alte părţi – să ceară colegilor săi, pe care îi respecta, să-i dea informaţii despre masonerie şi, după ce i-a ascultat, să se hotărască, cu binecunoscuta sa impetuozitate şi hotărâre, să urmeze exemplul multor episcopi englezi şi de altă naţionalitate şi să caute să înveţe despre şi să fie iniţiat în tainele ascunse ale masoneriei.

Apoi, aceşti masoni l-au dus în Loja ,,Armonia”, nr. 44 (7), din Constantinopol, care adunase în rândurile ei elita societăţii greceşti din acel oraş – cei mai talentaţi greci din Constantinopol din domeniul literaturii, ştiinţei şi puterii laice. Această lojă, într-un fel sau altul, datorită membrilor ei, care se regăseau în fiecare organizaţie socială, etnică sau de alt gen, exercitau o influenţă considerabilă asupra vieţii greceşti. Ei au cerut marelui maestru de atunci al Greciei permisiunea de a-l iniţia pe Meletie şi, când au primit-o, el a primit lumina masoneriei, la începutul anului 1909.

El a rămas în Constantinopol încă un an şi a studiat cu mult entuziasm învăţătura masonică, care i-a permis să dea tuturor faptelor şi cuvintelor sale o notă distinctivă cu adevărat masonică, aşa cum am văzut în scurta noastră relatare cu privire la activitatea sa. În orice împrejurare, dreptatea şi adevăratele virtuţi masonice l-au călăuzit, în mod Cronica ext 34-1firesc şi spontan, în ceea ce trebuia să spună şi în modul în care trebuia să acţioneze. Un semn clar al influenţei pe care masoneria o are asupra formării caracterului unui om este vizibil când el este pregătit spiritual pentru a accepta învăţăturile ei, când, adică, el este un mason înnăscut - aşa cum era Meletie.

Coperta periodicului   (Buletinul Masonic), nr. 71 (ianuarie-februarie 1967), revista Marii Loji a Greciei, în care a fost publicat articolul lui Alexander J. Zervoudakis, ,,Masoni celebri: Meletie Metaxakis” (,, .:  ), pag. 25-50.

După iniţierea sa, fratele Meletie şi-a continuat activităţile masonice oriunde a mers în cursul vieţii sale tumultuoase, după cum i-au permis circumstanţele şi mediul (8).

Când eu, autorul (n.r.: Zervoudakis), la rândul meu, am avut onoarea de a vedea lumina masoneriei în Loja ,,Armonia”, mai sus menţionată, îmi aduc aminte cu câtă mândrie şi bucurie vorbeau toţi fraţii despre iniţierea lui Meletie, când a fost ales în loja noastră. Şi îmi voi aminti întotdeauna explicaţia pe care mi-a oferit-o stimatul meu frate, Demetrios Xanthos, când l-am întrebat de ce era necesar ca noi fraţii să păstrăm tăcerea cu privire la această iniţiere; el m-a călăuzit către o înţelegere corectă a acestui lucru şi către o aprofundare a iniţierii mele lăuntrice adevărate.

Puţini sunt cei care, precum fratele Meletie, acceptă masoneria şi fac din ea experienţa vieţii lor. A fost o veritabilă pierdere pentru noi că el a fost chemat atât de curând din Marea Lojă Masonică Armonia la odihna veşnică, înainte de a-şi desăvârşi lucrarea cu care el îşi încununase trecerea prin lumea noastră” (9).


Note

1. A se vedea    , vol. II, nr. 17 (octombrie-decembrie 1989), pag. 67-78.

2. Acest articol era un fragment dintr-o lucrare valoroasă a ierarhului mărturisitor, intitulată ,,Calendarul Bisericii drept criteriu pentru Ortodoxie” (      ). Această lucrare avea 87 de pagini şi a fost terminată la 1/14 iulie 1935, la Mânăstirea Sfântul Dionisie din Olimp, unde fusese exilat.

3. Existau referinţe la congres în notele de subsol 5-8, 14-15 şi 17 ale articolului în cauză (a se vedea, de asemenea, notele de subsol 1 şi 2 din articolul de faţă).

4. Meletie Metaxakis (1871-1935). Născut în satul Parsas, Lasitheon, Creta, el a fost un băgăcios, intrigant, mare adept al inovaţiilor şi, fără îndoială, mason. El a fost mitropolit al Kition-ului, în Cipru (1910-1918), mitropolit al Atenei (1918-1920), patriarh al Constantinopolului (1921-1923) şi patriarh al Alexandriei (1926-1935). În 1908, împreună cu arhimandritul (pe atunci) Hrisostom (Papadopoulos), el a fost alungat din Ţara Sfântă de către Patriarhul Damian al Ierusalimului pentru activitate împotriva (obştii) Sfântului Mormânt. Mitropolitul Meftodie (Kontostanos) al Kerkyrei (1942-1967) scria despre el: ,,Dar Meletie Metaxakis, acest proscris din Ţara Sfântă, din Kition, din Atena, din Constantinopol şi mai târziu din Alexandria, un spirit instabil, neliniştit, însetat de putere, un adevărat demon, nu a avut nici o reţinere să încerce a se impune pe sine în Patriarhia Ierusalimului, chiar din Alexandria” (a se vedea Dionysios M. Batistatos (ed.), ,,Desfăşurarea şi hotărârile Congresului Pan-Ortodox din Constantinopol, 10 mai - 8 iunie 1923” (       , 10.5-8.6.1923), Atena, 1982, pag. iv, v; a se vedea, de asemenea, Monahul Pavel din Cipru, ,,Stilul nou şi ecumenismul” ( ), Atena, 1982, pag. 48-59).

5. A se vedea Alexander J. Zervoudakis, ,,Francmasoni celebri: Meletie Metaxakis” (   ),        (Buletinul Masonic: Revista Marii Loji a Greciei), vol. XVII, nr. 71 (ianuarie-februarie 1967), pag. 25.

6. Ibid.

7. ,,A fost cerută permisiunea pentru iniţierea sa (nr. 130, 12 martie 1910), spune Marios Polatos în ,,Două sute de ani de masonerie greacă” (   ), Atena, 1962, pag. 373, care este o eroare, ţinând seama de ceea ce autorul a constatat încă de atunci”, ibid., pag. 49, n. 83.

8. ,,În această privinţă, stimatul frate Evanghelos Asteris, mason cu gradul 33, maestrul de ceremonii al Lojilor ,,Zeno” şi ,,Hermes” din jurisdicţia Egiptului, mi-a relatat că fratele arhimandrit Nicanor Kanellopoulos, maestrul de ceremonii al Lojii ,,Beïcha”, i-a spus că Patriarhul Meletie al Alexandriei era prezent cu el la două sau trei ceremonii ale Lojii ,,Alexandru cel Mare”, nr. 35, din Alexandria, în 1930 sau 1931. Aceeaşi informaţie a fost oferită maestrului de ceremonii al Lojii ,,Societatea Prietenilor”, stimatul frate Panagiotis G. Kretikos, unchiul vrednicului de pomenire frate Emmanuel P. Ladikos, mason cu gradul 33 din Egipt. Acesta din urmă, neoficial, i-a relatat fratelui Kretikos că «ei l-au anunţat pe patriarhul Meletie, când acesta se pregătea să plece de la Atena la Alexandria, că toţi masonii din Egipt vor organiza o recepţie masonică generală pentru el. Atunci, Meletie le-a trimis o telegramă, cerându-le să se reţină de la această întreprindere, pentru a evita crearea de probleme din partea celor care se opun masoneriei» ”, ibid., pag. 50, n. 84.

9. Ibid., pag. 49-50 (sublinierea noastră).


Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 34/martie-aprilie 2007