O fetiţă de 3 ani îşi revine după o tumoare pe creier care a dispărut pur şi simplu
O fetiţă de 3 ani şi-a uimit părinţii şi medicii după ce a luptat cu o tumoare inoperabilă pe creier. Lui Liberty Rose Finn i s-a dat un an şi jumătate de chimioterapie pentru a micşora o excrescenţă tumorală aflată în spatele ochilor ei, care urma să o facă să orbească. Tratamentul istovitor a redus tumoarea doar la jumătate, lăsându-i pe părinţii ei iubitori Carl şi Dawn, de 34 şi respectiv 32 de ani, nesiguri în ce priveşte viitorul copilului lor curajos.
(Această minune este cunoscută de ceva vreme, dar cred că merită pomenită iar şi iar, atât de minunată este !)
În decembrie 2004, un om din Arabia Saudită, un musulman, a mers la mai multe agenţii de ştiri pentru a relata următoarea întâmplare incredibilă pe care el a trăit-o şi care i-a schimbat viaţa (această istorisire a apărut la TV, radio, pe internet şi a fost publicată în cotidiene, reviste şi broşuri pretutindeni în Arabia Saudită, Siria, Palestina şi evident în toate ţările învecinate (mai departe ...).
II
Mânăstirea ortodoxă greacă Saydnaya din Siria (din episodul precedent)
Saydnaya (Saidnaya, Sednaya) este o localitate în munţi, la aproximativ 1.500 metri deasupra nivelului mării, pe Muntele Qallamoun, la 27 km nord de capitala Siriei, Damasc, scaunul vechii Patriarhii a Antiohiei. Această localitate este asociată cu câteva evenimente din Sfânta Scriptură. Locuitorii de aici îţi pot arăta ipoteticul loc unde Cain l-a ucis pe fratele său, Abel (mai departe ...).
III
O minune a Sfintei Mare Mucenice Marina
Împărtăşită de un creştin din Montreal, Canada, în februarie 2008
Acum câţiva ani, o familie din Lemessos, Cipru, pe nume Vassiliou, a fost martora următoarei minuni. În Grecia, ei sunt bine cunoscuţi din cererile pe care le-au făcut la televizor pentru a găsi un donator pentru băieţelul lor, Andrei, care suferea de leucemie. Donatorul a fost într-adevăr găsit, iar părinţii au început să se pregătească pentru călătoria în Texas, SUA, unde avea să se săvârşească transplantul de măduvă a spinării (mai departe ...).
IV
Bolile sunt daruri ale lui Dumnezeu
O minune a Sfântului Mare Mucenic Panteleimon, împărtăşită de monahul Andrei Aghioritul în Stareţii Sfântului Munte, 1979
La Chilia Sfântului Ioan Gură de Aur, care aparţine de Schitul Sfântul Panteleimon al Mânăstirii Koutloumousiou, monahul Daniil este încă în viaţă luptând pentru cele duhovniceşti. Precum ne încredinţează el însuşi, şi după cum am auzit de asemenea de la alţi părinţi, el a fost bolnav mai bine de 20 de ani: capul său, spatele, rinichii, inima, picioarele şi câteodată tot trupul îl durea. El a fost la mulţi medici şi a făcut multe investigaţii, raze X şi radiografii, toate cu acelaşi rezultat (mai departe ...).
V
După ce am relatat minunea pe care a făcut-o Sfânta Mare Mucenică Marina cu Andrei Vassiliou din Cipru, am regăsit-o în altă parte, împreună cu icoana făcătoare de minuni a sfintei din Andros, Grecia şi două tăieturi de ziare care mărturisesc despre minunea făcută cu Andrei Vassiliou. Tot acolo am găsit o altă minune a sfintei.
O minune care confirmă calendarul bisericesc tradiţional
– O minune a Sfântului Ioan Maximovici, arhiepiscop de Shanghai şi San Francisco (1896-1966) –
,,Eram o creştină ortodoxă botezată de curând, însărcinată cu primul meu copil. Aveam 23 de ani. Ca mulţi convertiţi care nu l-au cunoscut niciodată pe vlădica Ioan, după ce i-am citit viaţa – tămăduirile pe care le săvârşea pe când era în viaţă, orfanii pe care i-a salvat, oamenii în necazuri pe care i-a ajutat, comunităţile ortodoxe pe care le-a întemeiat de unul singur printre francezi, olandezi, chinezi, irlandezi, filipinezi, japonezi etc – am dobândit o dragoste neţărmurită şi devotament faţă de el. Astfel că atunci când mă rugam către Dumnezeu, Maica Lui şi sfinţi pentru îndrumare, îl includeam întotdeauna şi pe binecuvântatul arhiepiscop Ioan (mai departe …).
VII
Minuni ale Sfântului Ierarh Nicolae (I)
» Un cuvânt al Mitropolitului Filaret al Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora († 1985), de praznicul Sfântului Nicolae
Din minunile Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei (I)
Vreme de aproape un veac, din mormântul său au ieşit miresme minunate, care, în cele din urmă, i-au determinat pe clericii locului să dezgroape trupul sfântului pe care l-au găsit întreg şi nestricăcios. Moaştele sale au rămas în Cipru peste 300 de ani (mai departe …).
Marţi, 03 Ianuarie 2012 10:00
Întâmplări minunate din zilele noastre I-X
de Vlad
I
- În ultima vreme, am citit tot felul de cazuri medicale uluitoare, minunate. Ele vorbesc despre faptul că noi, oamenii, nu putem cunoaşte care este voia lui Dumnezeu, nici nu o putem pătrunde, dar, dacă avem credinţă, Dumnezeu ne dezvăluie în chip fericit voia Lui. Iată unul din cazurile despre care am citit: în Marea Britanie, o rusoaică a dat naştere la cvintupli, adică 5 gemeni, sfidând presiunea medicilor de a avorta (mai departe …).
II
- Este absolut fenomenal devotamentul de mamă, aşa cum a fost rânduit el, în inima femeii, de Dumnezeu. Cine ne iubeşte, în viaţa noastră, mai mult decât mama ? Mama, care este capabilă să se jertfească până la sânge pentru pruncul ei. Iată o mărturie a iubirii de mamă, care, chiar dacă s-a sfârşit rău pentru ea, ne arată că încă există, astăzi, oameni între oameni. Oameni care ştiu să fie oameni.
- Într-un articol care avea un titlu de genul Vom plăti pentru că-i tratăm pe copiii de astăzi ca pe nişte mărfuri, apărut într-un ziar canadian, scrie (mai departe …).
III
- În februarie anul acesta a apărut o ştire care m-a impresionat profund: doi feţi gemeni şi-au salvat mama dislocând tumora ei din zona cervicală prin faptul că se mişcau şi dădeau din picioruşe.
- O altă ştire, poate mai minunată decât prima, este cea despre englezoaica care şi-a avortat copilul, iar apoi l-a simţit mişcându-i în pântece (mai departe …).
IV
- Un bebeluş se naşte sănătos în ciuda sfaturilor medicilor de a-l avorta
- Cum încearcă unele grupuri de interese să se folosească de tot felul de boli care sunt depistate încă de când pruncul este în pântece pentru a promova avortul (mai departe …).
V
- Un canadian şi-a omorât fiica de 12 ani, fiindcă suferea de paralizie cerebrală
- O englezoaică îşi omoară fiica, fiindcă ,,îi este jenă” de handicapul ei
- Un tată se îneacă după ce şi-a salvat de la înec fiul bolnav de sindrom Down (mai departe …)
VI
- În mai 2009, un cuplu din Irlanda de Nord a ,,respins sfatul de a avorta câţiva fetuşi” (mai departe …)
VII
- O fată căreia îi lipseşte jumătate de creier duce o viaţă normală: cercetătorii sunt uimiţi
- ,,Există un Dumnezeu în această lume, şi dacă va fi să fie, va fi” – a spus o mamă unor părinţi care se confruntă cu necazuri asemănătoare (mai departe …)
VIII
- Pe când credea că şi-a pierdut soţia şi fiul, o mână proniatoare a intervenit şi i-a întors la viaţă, susţine tatăl
- O altă întâmplare minunată: o femeie se întoarce din moarte la 10 minute după ce a fost închis aparatul care-i asigura respiraţia artificială (mai departe …)
IX
- Unele mame nu se lasă intimidate de bolile pe care le au şi se străduiesc să dea naştere copiilor lor
Cazul lui Cathie Doroshenko
Şi mai minunatul caz al Amandei Moore (mai departe …)
X
- Un australian care locuieşte în preajma unui pisc frecventat de sinucigaşi a ajutat peste 160 de persoane să nu se sinucidă
- Un american a supravieţuit după ce a sărit de la etajul 40 al unei clădiri din New York (mai departe …)
Luni, 02 Ianuarie 2012 10:00
Pagini din vieţile sfinţilor I-VIII
de un monah
I
Despre cum l-a ales Dumnezeu pe Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul, papa Romei, să fie întâistătător al Bisericii Romane
Despre Sfântul Paisie cel Mare, cel căruia Domnul Hristos i-a spus: ,,Orice cerere vei face în numele Meu, să ţi se dea, şi pentru oricare păcătoşi vei mijloci la Mine, să se ierte păcatele lor”
Despre Sfântul Mucenic Anastasie Persul, cel căruia i s-a cerut să spună doar trei cuvinte: ,,Nu sunt creştin” şi apoi este liber să meargă unde voieşte, şi despre cum el, nefăcând acest mic compromis, şi-a câştigat cununa veşnică de mucenic al lui Hristos
Viaţa şi minunile Sfântului Dionisie de Zakynthos (III)
Minuni
Sfântul Ierarh Dionisie devine ocrotitorul Insulei Zakynthos
În războiul din 1716 dintre turci şi veneţieni, amiralul turc Hotza Paşa a ameninţat să distrugă Zakynthos-ul dacă nu se supune sultanului. Însă, turcii au suferit înfrângere şi au început să se retragă. În cursul retragerii, o flotilă de o sută de nave a venit la Mânăstirea Strofades, unde se aflau moaştele Sfântului Dionisie, pentru a o jefui. Monahii ascunseseră avuţia bisericii într-o peşteră, împreună cu trupul sfântului.
Viaţa şi minunile Sfântului Dionisie de Zakynthos (II)
Minuni
Sfântul călător
Sfântul Ierarh Dionisie se odihneşte în biserica ce-i poartă numele din Insula Zakynthos, însă adeseori racla care adăposteşte moaştele nu poate fi deschisă. Acest lucru pare a se întâmpla când sfântul călătoreşte sărind în ajutorul celor ce-l cheamă cu credinţă. După un timp, racla poate fi deschisă din nou, iar atunci, înăuntrul raclei, la picioarele sfântului, sunt găsite alge, iar papucii săi sunt tociţi. De asemenea, Sfântul Dionisie este văzut adeseori aievea mergând.
Viaţa şi minunile Sfântului Dionisie de Zakynthos (I)
Sfântul Dionisie de Zakynthos s-a născut în 1547 în satul Aigialos de pe Insula Zakynthos din Marea Ionică. El provenea din faimoasa familie Sigouros şi numele său de mirean era Gradenigos sau Draganigos Sigouros. Când strămoşii săi au ajuns pe insulă, conducătorul acesteia le-a dat pământ în sud-vestul insulei pe care l-au cultivat şi unde au trăit în pace.
Moartea celui fărădelege şi răsplata celui păcătos
Partea de jos a acestei imagini este puţin cam ştearsă, însă, din ceea ce am reuşit să identific, nu mai este nici o inimă, aşa cum fiecare imagine de până acum a avut câte o inimă, în locul acesteia fiind desenat un om pe patul de moarte înconjurat de diavoli. De-a dreapta omului, stă cu spatele la el sfântul înger, cel care l-a însoţit în fiecare clipă de la sfântul botez, iar de-a stânga, diavolul. În ansamblu, imaginea este predominată de diavoli, în dreapta sus putându-se observa diavolul cu listele pline de păcate. Deasupra, doi îngeri ţin în mâini acele înfricoşătoare şi de nedorit cuvinte ale lui Dumnezeu: ,,Du-te de la Mine, blestematule, în focul cel veşnic”.
Închipueşte pre omul cel dinlăuntru, care s-a împăcatcu
Dumnezeu prin răscumpărarea lui Hristos, şi altceva nimic
nu ştie, afară de Iisus Hristos cel răstignit
În inima acestui om nu se află decât Iisus Hristos răstignit, Sfântul Duh (sus) îl luminează, iar fiarele (păcatele) au dispărut luându-le locul semne ale pătimirii lui Hristos, precum cununa de spini. De-a stânga şi de-a dreapta sa sunt doi îngeri care îl povăţuiesc spre bine; cel de-a dreapta omului din imagine îi spune: ,,Cel ce va birui, va moşteni toate”, iar cel de-a stânga îi spune: ,,Pentru mine însă departe fie ca să mă laud decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea’mi este răstignită şi eu lumii” (din câte am reuşit să descifrez …).
Nu de puţine ori ni s-a întâmplat ca părintele duhovnic să ne citească doar după figură şi să-şi dea seama în ce stare duhovnicească ne aflăm sau dacă suntem sinceri cu el sau nu. Pe de o parte, această pricepere îi vine de la Dumnezeu pentru calitatea sa de duhovnic, iar pe de altă parte, priceperea a dobândit-o în urma rugăciunilor, a postului şi a experienţei.
Nota redacţiei: Mai jos este un articol al unei creştine de stil vechi, care a ţinut să le spună fraţilor ei cât de deranjată a fost de ce s-a întâmplat în sânul Bisericii noastre în ultima vreme. Îl publicăm precum ni l-a trimis, cu o menţiune. Ea oferă spre lectură un pasaj din cartea Viaţa Sfântului Vasilie cel Mare, a cărei prezentare a vieţii sfântului nu o găsim înscriindu-se întru totul în patristică. Cartea este, de fapt, o romanţare a vieţii sfântului, care pe alocuri încalcă cugetul evlavios şi realmente sfios şi gingaş pe care-l au Vieţile Sfinţilor.
Câte obstacole sunt astăzi pentru a rămâne în dreapta credinţă
de monah Partenie
Celui ce i se pare că stă, să ia aminte ca să nu cază
I Corinteni 10, 12
În urmă cu câteva luni, am scris un articol despre obstacolele care sunt astăzi pe calea către aflarea dreptei credinţe. Astăzi m-am hotărât să vorbesc şi despre obstacolele care există pentru a rămâne în dreapta credinţă.
,,Noi – zic ei – eram în iadul cel întunecos, împreună cu toţi cei din veac adormiţi, iară pe la miezul nopţii întru cele întunecate de acolo a strălucit ca lumina soarelui şi ne-am luminat toţi şi ne-am văzut unii cu alţii. Şi numaidecât părintele nostru Avraam, împreună cu patriarhii şi proorocii toţi, de bucurie umplându-se, au zis unii către alţii: ‘Această lumină este de la marele luminător’; iar Proorocul Isaia, fiind de faţă, a zis: ‘Lumina aceasta este de la Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt pentru care am proorocit eu încă în viaţă fiind şi zicând: Pământul Zavulonului şi pământul Neftalimului, norodul cel ce şedea întru întuneric, a văzut lumină mare (potrivit Isaia 9, 1-2)’.
Văzând învierea Domnului nostru Iisus Hristos, ostaşii romani care au păzit mormântul Mântuitorului, au intrat în Cetatea Ierusalimului şi au mărturisit tot adevărul. Şi le-au zis iudeii: ,,Viu este Dumnezeul lui Israil, că nimic din cele ce ziceţi voi, nu credem”. Au răspuns ostaşii: ,,Atâtea minuni a făcut Iisus şi n-aţi crezut, şi cum ne veţi crede pe noi ? Adevărat ziceţi, că viu este Dumnezeul lui Israil, şi într-adevăr viu este, pe carele voi l-aţi răstignit. Am auzit încă pentru Iosif că l-aţi avut închis în temniţă şi deschizând voi uşile, nu l-aţi găsit pe dânsul. Deci dară, daţi voi pe Iosif, şi aşa vom da şi noi pe Iisus”. Răspuns-au iudeii: ,,Pe Iosif cel ce a fugit, îl veţi afla în Arimateea, oraşul lui”. Zic şi ostaşii: ,,Atunci mergeţi şi voi în Galileea şi veţi afla pe Iisus, după cum îngerul a spus femeilor”. Atunci iudeii înfricoşându-se, au zis ostaşilor: ,,Vedeţi nimănui să nu spuneţi cuvântul acesta, pentru că toţi vor crede în Iisus”; şi dându-le arginţi mulţi, i-au învăţat să spună norodului, că dormind ei, au venit ucenicii lui şi l-au furat pe el, iar ostaşii au zis: ,,Ne temem ca nu cumva să se audă la Pilat că noi am luat arginţi, şi ne va omorî pe noi”. Şi iudeii le-au răspuns: ,,Luaţi aceştia, şi vă încredinţăm pe voi, că vom da lui Pilat răspuns în locul vostru, numai să ziceţi voi că aţi fost adormiţi”.
Şi în acest an Iordanul s-a întors înapoi. Ca întotdeauna, pe internet se găsesc extrem de puţine ştiri cu privire la acest eveniment deosebit. Dacă este firesc cumva ca cea mai mare parte a site-urilor laice să nu fie preocupate de o asemenea ştire, este de mirare că cele religioase, în special cele ortodoxe tac. Iar tăcerea lor este întrucâtva incriminatorie.
Câte obstacole sunt astăzi pe calea către aflarea dreptei credinţe
de monah Partenie
Pe măsură ce trece vremea, se aşează înaintea ochilor mei o imagine de ansamblu a ceea ce este astăzi lumea ortodoxă. Este firesc, de altfel, să capăt această imagine de ansamblu, nu numai eu, ci toţi cei care încearcă să meargă înainte şi să ducă o viaţă creştinească, plăcută lui Dumnezeu. Fiecăruia dintre noi i se aştern în faţă tot felul de fenomene, pe care trebuie să le discearnă şi să ia hotărâri în ce le priveşte: le acceptă sau nu, se implică sau nu etc.
'Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului'
de arhimandrit Teofilact Marinakis
Editura Sophia, Bucureşti 2008
Răpit fiind la cer, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos a fost călăuzit de un înger, care l-a dus să vadă frumuseţile raiului şi să se îndulcească de strălucirea cea cerească. După cum i-a istorisit apoi prietenului său Nichifor, sfântul a văzut livezile înflorite şi pline de roade, unde cântau păsări fără de număr. Pomii raiului i-a văzut mai minunaţi decât orice pom de pe pământ, căci sunt sădiţi de mâna dumnezeiască. Vânturile line şi bine mirositoare care suflau prin livezi făceau pomii să-şi clatine frunzele, scoţând sunete minunate.
Şi în acest an, Domnul nostru Iisus Hristos ne-a binecuvântat, trimiţând Sfânta Lumină la Mormântul Său. Noi, cei care nu am fost acolo, ne-am bucurat de venirea Luminii şi de toată strălucirea ce înconjoară acest eveniment minunat din relatările celor care au fost anul acesta la Ierusalim.
Deunăzi, am purtat o discuţie cu o persoană de stil nou. Aproape ca întotdeauna când se întâlnesc un ortodox de stil vechi cu unul de stil nou, discuţia a alunecat către schimbarea calendarului. Conversaţia cu această persoană nu a ieşit din tiparele obişnuite, în care totul se sfârşeşte cu faptul că cel de stil vechi este făcut ‘retrograd’ sau ‘rătăcit’, dar mai înainte de toate ‘neascultător’ faţă de Biserică.
Noi, cei din ziua de astăzi adeseori nu ştim, nu ne dăm seama sau poate nici nu ne închipuim cât de mulţi au fost cei care au suferit pentru păstrarea dreptei credinţe, după schimbarea calendarului Bisericii. Iată o istorie menită să ne aducă mai aproape de ce s-a întâmplat din 1924 încoace şi ce se va întâmpla, probabil, într-o bună zi, chiar cu noi.
,,Minunate-s lucrurile Tale, Doamne, toate întru înţelepciune le-ai făcut”
de monah Ioachim
Lumea făpturilor necuvântătoare nu încetează să ne uimească cu gingăşia ei. Am primit, prin mail, următoarea istorie din lumea animalelor, pe care dorim să v-o împărtăşim.
Un pui de hipopotam a fost luat de curent de pe Râul Sabaki din Kenya şi dus până în Oceanul Indian, unde valurile tsunami, generate de cutremurul de mare intensitate din largul coastelor Indoneziei de la sfârşitul anului 2004, l-au silit să eşueze pe coasta kenyană.
Pribeag pe căi de credinţă - Pe urmele Mântuitorului, în Ţara Sfântă (II)
de Mihnea
„De cei ce mi-au zis mie: merge-vom în curţile Domnului; veselitu-mi-s-au duhul; împreună mi s-au bucurat inima” (Antifonul III, Utrenia Învierii pe glasul I).
Pribeag pe căi de credinţă - Pe urmele Mântuitorului, în Ţara Sfântă (I)
de Mihnea
,,Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israil” (Psalmi 67, 36)
Întotdeauna am socotit că este foarte anevoios a întocmi cuvânt de laudă sfinţilor lui Dumnezeu. De ce ? Fiindcă nepriceperea alcătuirii scrierii şi neputinţa omeneascǎ pot ştirbi frumuseţea lucrării, iar cel ce le citeşte poate găsi într-însele mai degrabǎ un izvor duhovnicesc secătuit.
Nădăjduiesc însă, şi mă rog Sfântului Ioan Iacob, să îmi ierte această sărăcie a cuvântului. In plus, nu aş vrea nici ca prin lungirea vorbei să îngreuiez pe cel ce va citi, dar nici cu nepomenirea nu vreau să nedreptăţesc pe plăcutul Domnului.
