Almanah 2021. Congresul de Teologie Ortodoxa de la Atena, 1936 (IX)
Congresul de Teologie Ortodoxă de la Atena, 1936
Întâiul congres de teologie ortodox (III)
Atena, 28 noiembrie – 5 decembrie 1936
Necesitatea înfiinţării unei reviste de teologie ortodoxă
Profesor dr. Nicolae Cotos, Cernăuţi – România
În deplina convingere că amintita necesitate va fi admisă, fără îndoială, de către onoratul congres, îmi permit a propune următorul Proiect de înfiinţarea unei reviste teologice ortodoxe:
1. Întâiul Congres de Teologie Ortodox decide, în şedinţa sa din Atena la … noiembrie 1936, să editeze o revistă de teologie ortodoxă.
2. Această revistă poartă numele: ,,Revista Teologică Ortodoxă, editată de Congresul de Teologie Ortodox”.
3. Scopul ei este: promovarea ştiinţei teologice ortodoxe.
4. Ea se conduce, se redactează şi se administrează de comitetul executiv, în funcţiune, al congresului.
5. Ea apare în oraşul de reşedinţă al numitului comitet executiv.
6. Ea apare în serie liberă, după trebuinţă, totuşi însă cel puţin o dată în intervalul dintre două sesiuni ordinare consecutive ale congresului.
7. Redactarea revistei se face în oricare din cele trei limbi mondiale: franceză, germană, engleză.
În cazuri în care sunt date posibilităţile tehnice şi financiare, lucrările, studiile şi articolele se pot publica şi în limbile naţionale cerute de autori, dar numai însoţite de traduceri în una din cele trei limbi mondiale, tipărite simultan şi paralel, în coloana din dreapta a aceloraşi pagini.
Titlul, subtitlul revistei, locul şi data apariţiei ei, indicele cuprinsului, precum şi tot materialul informativ privitor la revista însăşi, se publică în toate trei limbile mondiale simultan şi paralel.
8. Conţinutul publicaţiunilor din revistă va trebui să fie corespunzător şi compatibil cu scopul ei.
Forma lor va fi cea ştiinţifică.
9. Toţi membrii congresului au dreptul să li se publice lucrările prezentate, în acest scop, comitetului executiv.
Totuşi, când cuprinsul scrierilor prezentate nu este compatibil cu caracterul şi scopul revistei sau nu le corespund, comitetul poate refuza, sau dacă, în împrejurări date, pare inoportună, poate amâna publicarea lor.
Refuzul sau amânarea comitetul trebuie să o comunice autorului, cu motivare în scris.
Autorul are dreptul de recurs la congres, ca singură şi ultimă instanţă.
10. Fondul pentru întreţinerea Revistei Teologice Ortodoxe se compune din: veniturile din vânzarea ei, ajutoarea din partea autorităţilor bisericeşti şi de stat ortodoxe, din diferite eventuale donaţiuni, precum şi, în caz de nevoie, din cotizaţii impuse de congres membrilor săi.
11. Gestiunea administrativă a revistei se face în conformitate cu dispoziţiunile privitoare ale legilor ţării, în care ea apare.
12. Pentru activitatea revistei, precum şi pentru gestiunea ei redacţională şi administrativă comitetul executiv răspunde în faţa congresului. Comitetul executiv este dator să raporteze despre activitatea sa şi despre administrarea revistei, congresului, în fiecare sesiune ordinară, pentru a primi descărcarea cuvenită.
Cernăuţi, noiembrie 1936
(ss) Profesor dr. N. Cotos, Cernăuţi-România
* * *
Deziderate
Profesor dr. Nicolae Cotos
Cernăuţi-România
Onorat congres,
I. Subsemnatul anunţasem la timp un referat asupra: ,,Libera cercetare în teologie şi autoritatea bisericească”. Având însă în vedere că această chestiune, pe de o parte, nu este de actualitate acută în ortodoxie, precum şi că, pe de altă parte, caracterul ei delicat reclamă după părerea noastră numaidecât şi prezenţa referentului la discuţii, m-am văzut nevoit să amân prezentarea acestui referat pentru o sesiune a congresului, la care voi putea lua parte personal.
II. În legătură cu această chestiune însă, precum şi cu punctul IV din programul congresului, îmi permit a ruga onoratul congres să binevoiască a discuta întrebarea, dacă nu ar fi indicat şi oportun, să se ia vreo decizie privitoare la locul învăţământului teologic superior în cadrele organizaţiei învăţământului superior peste tot.
Profesorii facultăţilor de teologie ortodoxă de pretutindeni ştiu din studiile şi praxa lor îndelungată şi de toate zilele, că locul instituţiunilor pentru realizarea ştiinţei teologice şi pentru pregătirea ştiinţifică a tineretului teologic, – singura pregătire echivalentă cu pregătirea ştiinţifică şi culturală profană a tuturor slujitorilor superiori ai societăţii umane, este numai în cadrele instituţiei generale supreme, pentru crearea ştiinţei şi pregătirea ştiinţifică a naţiunilor, adică în cadrele universităţilor, în ţările unde există universităţi.
III. Privitor la punctul II din deziderate, îmi permit a aduce la cunoştinţa onoratului congres următoarele dorinţe: pentru pregătirea realizării unei colaborări ştiinţifice mai strânse între facultăţile noastre teologice, cred că ar fi indicat ca mai întâi să se decidă a se începe o muncă sistematică de cunoaştere reciprocă, în care scop mi-aş permite a propune:
1. Să se decidă a se alcătui şi a se publica în limbile mondiale, în Revista de Teologie Ortodoxă, dacă va lua fiinţă sau în publicaţiunile congresului:
a) câte un scurt istoric al facultăţilor de teologie ortodoxă, precum şi al tuturor institutelor de învăţământ teologic ortodox superior, de la începuturile lor până în prezent, adăugându-se în anexă şi legile şi regulamentele sub regimul cărora se găsesc ele de prezent, precum şi programele actuale de studii ale lor;
b) istoria literaturii teologice ortodoxe moderne, pe naţiuni şi pe disciplinele teologice, până în prezent;
c) asupra literaturii ortodoxe curente să se publice rapoarte anuale, pe naţiuni şi disciplini, sau cel puţin o dată în intervalul dintre două sesiuni ordinare ale congresului.
2. Pentru viitor ar fi de dorit ca, între muncitorii din ogorul ştiinţei noastre teologice, să se găsească totdeauna un număr suficient de cunoscători ai limbilor naţiunilor ortodoxe. Aceasta s-ar putea realiza în mod foarte potrivit prin schimbul de studenţi între diferitele facultăţi.
IV. Socot că fiecare facultate ar fi fericită să poată fi onorată cât de des de vizite ale profesorilor de la celelalte facultăţi ortodoxe, cu care ocazie vizitatorii ar putea ţine conferinţe, sau şi câte un curs, în limitele posibilităţii de timp şi împrejurări.
Dacă onoratul congres va lua în considerare aceste puţine deziderate ale mele, mă voi simţi foarte onorat şi obligat.
Cernăuţi, noiembrie 1936
(ss) Profesor dr. N. Cotos, Cernăuţi-România
* * *
Către onoratul Întâiul Congres de Teologie Ortodox
în Atena
Stimate domnule preşedinte,
Onorat congres,
Decanul şi profesorii Facultăţii de Teologie de la Universitatea ,,Regele Carol II” din Cernăuţi, România, regretând adânc că nu putem fi şi personal de faţă, aşa cum am dorit atât de mult, din cauze neprevăzute şi independente de noi, ne permitem onoarea a transmite pe această cale salutul nostru cel mai cordial d-voastre, stimate domnule preşedinte, precum şi tuturor onoraţilor şi iubiţilor colegi şi membri, întruniţi în primul congres de teologie ortodox în Atena, ca reprezentând ştiinţa teologică şi toate naţiunile ortodoxe.
Dorim congresului ajutorul ceresc, tot sporul şi succesul întru îndrumarea, organizarea şi unificarea muncii în comun a tuturor teologilor ortodocşi, pentru progresul aprofundării şi fundamentării ştiinţifice a credinţei şi vieţii în Hristos, în cadrele fericitoare ale Bisericii Lui autentice, una, sfântă, apostolică şi ecumenică, pentru fericirea umanităţii şi pentru mai marea slavă a lui Dumnezeu.
Trăiască congresul de teologie ortodoxă,
Trăiască îndrumătorii şi conducătorii lui,
Trăiască Biserica şi teologia ortodoxă.
În numele decanatului şi profesorilor Facultăţii de Teologie de la Universitatea ,,Regele Carol II” din Cernăuţi, România,
(ss) Profesor dr. N. Cotos, h.t. decan
Tot în acest timp, la intervenţia subsemnatului, I.P.S. Mitropolit al Bucovinei a binevoit să pună, din posibilităţile fondurilor culturale ale Eparhiei Bucovinei, la dispoziţia congresului suma de 50.000 (cincizeci) mii lei, drept subvenţie iniţială pentru editarea Revistei Teologice Ortodoxe, propuse în referatul de mai sus al subsemnatului, cu observarea condiţiunilor cuprinse în acesta.
