Almanah 2021. Congresul de Teologie Ortodoxa de la Atena, 1936 (VII)
Congresul de Teologie Ortodoxă de la Atena, 1936
Întâiul congres de teologie ortodox (I)
Atena, 28 noiembrie – 5 decembrie 1936
I. Iniţiativa
Cu data de 20 noiembrie 1935 Facultatea de Teologie de la Universitatea din Atena trimite facultăţilor de teologie ortodoxe următoarea adresă[1]:
,,Domnule decan,
Profesorul Hamilcar Alivizatos, confratele nostru, ne-a făcut cunoscute conversaţiile care au avut loc la Chambesy între reprezentanţii diferitelor facultăţi de teologie ortodoxe cu privire la convocarea unui congres teologic pan-ortodox la Atena în 1936 şi de actul care a fost semnat acolo.
Facultatea din Atena a aderat cu bucurie la ideea convocării celui dintâi congres la Atena şi roagă de asemenea facultatea dvs. să ia parte şi să fie reprezentată fie prin toţi profesorii săi, fie printr-un anumit număr dintre ei la data care o va fixa comitetul de organizare care se va constitui foarte curând.
Convocarea congresului fiind astfel hotărâtă, un comitet de organizare trebuie constituit. Acest comitet, după actul mai sus menţionat, va fi alcătuit din 6 delegaţi, adică un delegat din fiecare ţară unde există facultăţi[2]. El se va întruni, după declaraţiile dlui. Ispir, la Bucureşti, şi potrivit deciziilor care se vor lua în comun de către facultăţi pe această temă va redacta programul definitiv al lucrărilor congresului.
De aceea Facultatea din Atena, în şedinţa sa din 12 noiembrie, a purces la desemnarea delegaţiei noastre alcătuită din domnii profesori Hamilcar Alivizatos, Dimitrie Balanos şi Grigorie Papamihail şi a însărcinat-o cu pregătirea şi prezentarea celui dintâi proiect al programului facultăţii. Noi vă vom ruga deci să faceţi acelaşi lucru pentru ca programele tuturor facultăţilor să fie redactate cu repeziciune, după care, comitetul de organizare din 6 membri va fi gata să se reunească şi să-şi înceapă activitatea.
Deci, cu ajutorul lui Dumnezeu şi după o reflectare matură, noi vom începe de îndată lucrarea, nădăjduind să vă comunicăm în scurt timp partea tehnică a congresului şi noi aşteptăm ca delegaţia română să fixeze data întrunirii comitetului de organizare la Bucureşti.
Înştiinţând onorabila dvs. facultate de ceea ce urmează, noi sperăm că ne veţi face cunoscut curând că aţi primit scrisoarea noastră şi suntem fericiţi că acest prim contact al profesorilor facultăţilor ortodoxe la Atena contribuie considerabil la dezvoltarea lucrării importante a ştiinţei teologice ortodoxe”.
II. Pregătirea
Facultatea de Teologie din Bucureşti face următoarea convocare cu data de 17 decembrie 1935:
,,Prea cucernice părinte decan,
La congresul ,,Oecumenical Council for Life and Work”, ţinut la Chambesy, în Elveţia, în august 1935, teologii ortodocşi au hotărât ţinerea în acest an a mult doritului congres al profesorilor de teologie ortodoxă.
Congresul se va ţine în Atena, probabil în luna septembrie 1936, iar la 16 ianuarie 1936 se va întruni la Bucureşti comitetul care va fixa programa lucrărilor congresului. Acest comitet constă din câte un reprezentant de la fiecare facultate de teologie ortodoxă. Consiliul facultăţii noastre a găsit de cuviinţă ca reprezentanţii facultăţilor de teologie ortodoxă din România să se întrunească într-o şedinţă preliminară în ziua de 21 decembrie c., orele 10 înainte de amiază în localul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, spre a stabili de comun acord chestiunile care se vor propune comitetului la 16 ianuarie 1936, spre a fi trecute în program.
Vă rugăm dar, să binevoiţi a trimite la aceste două date (21 decembrie 1935, 16 ianuarie 1936) delegaţii facultăţii domniei voastre.
Primiţi vă rugăm, onorate coleg, asigurarea deosebitei noastre stime”.
Decan: parohul Mihălcescu
Secretar: Dicu M. Constantinescu
Şedinţa preliminară a reprezentanţilor facultăţilor de teologie ortodoxă din România s-a ţinut la data anunţată (adică, la 21 decembrie 1935).
Comitetul de organizare a congresului s-a întrunit şi a lucrat în zilele de 16-18 ianuarie 1936. Dosarul lucrărilor redactat în limba franceză, îl dăm în traducere română:
Conferinţa preliminară a profesorilor de teologie
pentru pregătirea Întâiului Congres de Teologie Ortodox,
întrunită la 16-18 ianuarie 1936 la Bucureşti
Proces verbal nr. 1
Conferinţa preliminară pentru pregătirea primului congres de teologie ortodox s-a deschis la 16 ianuarie 1936, orele 5,30 p.m.; de faţă au fost domnii: H. Alivizatos (Atena), Şt. Zancov (Sofia), Mircovici (Belgrad), Kisielevschi (Varşovia), Kartaşov (Paris), I. Mihălcescu, V.C. Ispir, Şerban Ionescu, P. Vintilescu, P.M. Popescu (Bucureşti), I. Scriban, I. Savin (Chişinău), şi N. Cotos (Cernăuţi).
Domnul decan Mihălcescu prezidează. Salută pe membrii conferinţei şi subliniază importanţa imensă a conferinţei acesteia care va avea să pregătească uniunea tuturor profesorilor de teologie, precum şi fundamentarea ortodoxiei.
Se numeşte secretar al conferinţei dl. profesor V.C. Ispir.
Apoi dl. decan N. Cotos (Cernăuţi), raportorul delegaţiunii române, ia cuvântul şi citeşte raportul său asupra comisiunii de organizare a congresului. Se decide că pregătirea congresului revine dlui. decan Alivizatos şi dlui. Braţiotis, ca secretar.
Se fac propuneri referitoare la regulamentul congresului. În privinţa limbii oficiale se admite, că dezbaterile pot fi făcute în una din limbile mondiale: franceză, germană, engleză, sau într-o limbă maternă, tradusă în una din aceste limbi.
Titlul congresului va fi: Întâiul Congres de Teologie Ortodox. Scopul său va fi: promovarea ştiinţei teologice ortodoxe.
Sesiunile congresului vor avea loc succesiv din 2 în 2 ani, la data şi în locul fixate de fiecare congres precedent.
Întâiul congres va avea loc la 22 noiembrie a.c. la Atena.
Şedinţa se ridică la orele 8 p.m., şi delegaţii sunt invitaţi la masa oferită de Î.P.S. Mitropolit Visarion al Bucovinei. Şedinţa proximă va avea loc la 17 ianuarie a.c. orele 9,30.
Preşedinte: (ss) preot Ioan Mihălcescu
Secretar: (ss) dr. V.C. Ispir
Proces verbal nr. 2
La 17 ianuarie orele 9,30 se continuă discuţiunea asupra regulamentului congresului.
Rămâne stabilit că congresul se compune din toţi profesorii facultăţilor de teologie ortodoxă cu caracter universitar.
Grija pentru executarea hotărârilor luate de congres rămâne în sarcina comitetului congresului respectiv.
Pregătirea congresului următor cade în sarcina unui comitet compus din profesorii facultăţii din oraşul în care va avea loc congresul.
La nevoie comitetul pregătitor poate convoca câte un membru de facultate, de la celelalte facultăţi pentru perfecţionarea lucrărilor şi stabilirea programului.
Congresul este legal constituit, dacă sunt de faţă majoritatea facultăţilor ortodoxe.
Deschiderea congresului se face de către reprezentantul facultăţii care a pregătit congresul.
La deschidere pot fi aleşi, prin aclamaţiune, unul sau mai mulţi preşedinţi de onoare. Şedinţele congresului sunt conduse de reprezentanţii diferitelor facultăţi, după rangul lor şi pe ţări.
Hotărârile se iau cu majoritate de voturi.
În caz de neînţelegere asupra deciziunilor de luat, votarea se mărgineşte pe ţări, adică se are dreptul la un singur vot de fiecare ţară, chiar şi dacă o ţară are mai multe facultăţi.
Rămâne de asemenea bineînţeles, că hotărârile de fond sunt luate pe ţări, în secţiuni de ordin tehnic şi administrativ, personal însă în chestiuni ştiinţifice. Fiecare facultare este datoare să prezinte referate asupra chestiunilor ce urmează să fie discutate. Comitetul pregătitor trebuie să poarte grijă ca să se prezinte cel puţin trei referate asupra fiecărui subiect. Referatele vor fi trimise biroului comitetului pregătitor cu 2 luni înainte de data congresului.
Apoi iau cuvântul dnii: Alivizatos, Zancov, Mircovici, Kisielevschi, Cotor, Ispir, S. Ionescu, P. Vintilescu, I. Savin etc.
Apoi se trece la discuţia programei.
Au citit referate dnii: decan Mihălcescu, din partea delegaţiunii române, decan Alivizatos (Grecia), Zancov (Bulgaria), Kartaşov (Rusia), Kisielevschi (Polonia).
Se alege o comisie compusă din dnii: Alivizatos, Ispir şi Kartaşov, pentru alcătuirea unui proiect comun de chestiuni ce urmează să fie discutate în congres şi care vor fi decise în şedinţa de mâine 18 c. orele 9 a.m..
Astăzi la orele 4,30 p.m. toţi studenţii facultăţii de teologie din Bucureşti sunt convocaţi la recepţia delegaţilor facultăţilor diferitelor facultăţi străine.
Pentru ora 6 delegaţii sunt invitaţi la un ceai în casele dlui. profesor V.C. Ispir.
Preşedinte: (ss) preot I. Mihălcescu
Secretar: (ss) dr. V.C. Ispir
Proces verbal nr. 3
La 18 ianuarie 1936 de la orele 9 la 12 a.m. a avut loc ultima şedinţă.
Toţi delegaţii sunt prezenţi.
S-a discutat anteproiectul comun al programului alcătuit de comisiunea aleasă în şedinţa precedentă.
După diferite propuneri făcute şi după discuţiuni s-a admis programul următor:
I.
a) Salutările (Biserica şi facultăţile).
b) Declaraţiuni asupra caracterului şi importanţei Întâiului Congres de Teologie, precum şi asupra consecinţelor lui pentru ortodoxia întreagă.
II.
Situaţiunea ştiinţei teologice în Biserica Ortodoxă
a) Fixarea principiilor fundamentale ale ortodoxiei.
b) Libera cercetare ştiinţifică în teologie şi autoritatea bisericească (problemele ecleziologice).
c) Expunerea influenţelor externe asupra teologiei ortodoxe după căderea Constantinopolei:
1. Influenţe romano-catolice,
2. Influenţe protestante,
3. Influenţe filozofice.
d) Orientarea noii teologii ortodoxe către teologia patristică, în raport cu adaptarea ei la noile metode şi la opiniile noi; tradiţiunea, în general.
e) Misiunea ştiinţei teologice pentru luminarea conştiinţei bisericeşti.
III.
Expuneri teologice asupra unor chestiuni bisericeşti
a) Problema convocării unui sinod ecumenic.
b) Modul şi maniera de comprehensiune a diferitelor Biserici Ortodoxe şi deciziunile lor asupra chestiunilor generale şi urgente (d.e. asupra calendarului, căsătoriile preoţilor, muzicii, tineretului etc), în cazul întârzierii convocării unui sinod ecumenic.
c) Serviciul pozitiv actual adus Bisericii de către ştiinţa teologică.
1. Pregătirea codificării sfintelor canoane şi importanţa actuală a canoanelor,
2. Revizuirea critică şi publicarea textelor liturgice vechi,
3. Misiunea în Biserica Ortodoxă (internă şi externă).
d) Ortodoxia şi problemele actuale ale vieţii.
1. Biserica şi cultura,
2. Biserica şi statul,
3. Biserica şi chestiunile sociale.
IV.
Facultăţile de teologie în cadrele activităţii ştiinţifice generale
Deziderate:
1. O revistă teologică ortodoxă,
2. Strângerea relaţiunilor dintre facultăţile de teologie.
Sfârşitul congresului. Tedeum. Doxologie.
Acest program a fost admis cu unanimitate.
Părintele I. Mihălcescu, decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, a mulţumit delegaţilor pentru osteneala ce şi-au dat venind la această conferinţă, precum şi pentru munca lor. Doreşte ca acest congres să fie un câştig adevărat pentru ştiinţa teologică şi pentru Biserică.
Dl. Alivizatos, decanul Facultăţii de Teologie din Atena, exprimă mulţumirile sale pentru primirea făcută oaspeţilor, convins fiind că această şedinţă va deveni istorică pentru noul drum pe care ea îl deschide pentru ştiinţa teologică.
Şedinţa se ridică la orele 12.
Se face apoi o vizită dlui. ministru de culte şi arte, şi delegaţiunea se înscrie în registrele palatului regal. La orele 13 se ia prânzul la sanctitatea sa patriarhul României.
După amiazăzi se vizitează diferitele monumente istorice şi muzee din Bucureşti, iar duminică se va face o excursiune la Mânăstirea Cernica.
Preşedinte: (ss) preot Ioan Mihălcescu
Secretar: (ss) dr. V.C. Ispir
[1] N.r.: Adresa trimisă facultăţilor de teologie ortodoxe este, în original, în limba franceză.
[2] N.r.: Vom regăsi ulterior că cele 6 ţări cu facultăţi de teologie care vor fi reprezentate la acest congres vor fi: România, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia şi … Franţa, de unde vor veni teologi de la Institutul de Teologie Ortodoxă Sfântul Serghie din Paris, înfiinţat de teologii ruşi din diaspora.
