Almanah 2021. Congresul de Teologie Ortodoxa de la Atena, 1936 (XI)
Congresul de Teologie Ortodoxă de la Atena, 1936
Întâiul congres de teologie ortodox (V)
Atena, 28 noiembrie – 5 decembrie 1936
C) Lista reprezentanţilor facultăţilor de teologie, membri ai congresului,
şi comunicările lor (în ordinea vechimii facultăţilor)
A. Facultatea din Atena
1. Arhiepiscopul Atenei, Hrisostom. Influenţele exterioare asupra teologiei ortodoxe în secolele XVI şi XVII.
2. Jean Messoloras, profesor onorific.
3. Grigorie Papamihail.
4. Hamilcar Alivisatos.
a) Problema convocării unui sinod ecumenic.
b) Modul de înţelegere a diferitelor Biserici Ortodoxe şi a deciziilor lor asupra chestiunilor generale şi urgente (de exemplu, calendarul, căsătoria preoţilor, muzica, posturile etc) în caz de întârziere a convocării unui sinod ecumenic.
c) Pregătirea codificării sfintelor canoane şi importanţa lor actuală.
d) Misiunea Bisericii Ortodoxe (interioară şi exterioară).
e) Biserica şi statul.
f) Biserica şi chestiunile sociale.
5. Constantin Dyovouniotis. Expunerea influenţelor exterioare asupra teologiei ortodoxe după căderea Constantinopolului.
a) Influenţe romano-catolice.
b) Influenţe protestante.
c) Influenţe filozofice.
6. Dimitrie Balanos. Noua teologie ortodoxă în raporturile sale cu teologia patristică şi noile concepte şi metode teologice; Tradiţia în general. a) Problema convocării unui sinod ecumenic.
7. Vasilie Stefanidis.
8. Nicolas Louvaris. Biserica şi cultura.
9. Gheorghe Sotiriou.
10. Panagiotis Braţiotis. Fixarea principiilor fundamentale ale ortodoxiei.
11. Vasilie Vellas. Critica şi autoritatea ecleziastică.
12. Evanghelos Antoniadis. Principiile teologice ortodoxe ale interpretării Noului Testament.
13. Leonidas Philiphidis.
14. Dimitrie Moraitis. Misiunea internă a Bisericii Ortodoxe (Catehism şi predicare).
B. Facultatea din Bucureşti
1. Ioan Mihălcescu. Fixarea principiilor fundamentale ale ortodoxiei.
2. V.G. Ispir. Misiunea Bisericii Ortodoxe (interioară şi exterioară).
3. Şerban Ionescu. Biserica şi chestiunile sociale.
4. Theodor M. Popescu. Biserica şi cultura.
5. Nichifor Crainic.
6. P. Vintilescu.
7. G. Cristescu.
8. H. Rovenţa.
C. Facultatea din Chişinău (Iaşi)
1. Ioan Savin. Unitatea de acţiune în sânul ortodoxiei.
D. Facultatea din Cernăuţi
1. Nicolae Cotos.
a) Cercetarea ştiinţifică liberă în teologie şi autoritatea ecleziastică.
b) Necesitatea unui periodic teologic ortodox.
c) Relaţii reciproce între facultăţile de teologie ortodoxă.
2. Valerian Şesan.
a) Problema convocării unui sinod ecumenic.
b) Revizuirea sfintelor canoane şi altor norme bisericeşti şi codificarea lor.
3. Vasile Gheorghiu. Chestiunea calendarului.
4. Dionisie Jeremiiv.
5. Vasile Loichiţa.
E. Facultatea din Varşovia
1. Nicolae Arseniev.
2. Ilarion Basdekas.
F. Facultatea din Sofia
1. Ştefan Ţankov. Dificultăţi în pregătirea convocării unui sinod ecumenic.
2. Hristo Dimitrov. Misiunea interioară a Bisericii Ortodoxe.
3. G.St. Paschev. Biserica şi chestiunile sociale.
4. Ivan Goschev.
5. Ivan Markovski.
G. Institutul de Teologie Ortodoxă din Paris
1. Egumen Cassian Besobrasov. Introducere specială în Noul Testament.
2. Serghie Bulgakov. Teze despre Biserică.
3. Vasilie Zenkovski. Biserica şi cultura.
4. Antonie Kartaşov.
a) Cercetarea ştiinţifică liberă în teologie şi autoritatea ecleziastică (problemele ecleziologice).
b) Criticismul biblic şi ştiinţa ortodoxă.
5. Gheorghe Florovski.
a) Expunerea influenţelor exterioare asupra teologiei ortodoxe după căderea Constantinopolului.
1. Influenţe romano-catolice.
2. Influenţe protestante.
3. Influenţe filozofice.
b) Noua teologie ortodoxă în raporturile sale cu teologia patristică şi noile concepte şi metode teologice; Tradiţia în general.
H. Facultatea din Belgrad
1. Dimitrie Stefanovici.
2. Ştefan Dimitrievici. Misiunea ştiinţei teologice pentru luminarea conştiinţei bisericeşti.
3. Filaret Granici. Problema convocării unui sinod ecumenic.
4. Iustin Popovici. Problema convocării unui sinod ecumenic.
Regulamentul congresului
(aprobat de Comitetul de Organizare, alcătuit din reprezentanţi
ai tuturor facultăţilor de teologie, la Bucureşti, în ianuarie 1936)
- Rămâne stabilit că congresul este format din toţi profesorii de la facultăţile de teologie ortodoxă, cu un caracter universitar.
- Grija executării deciziilor luate de congres rămâne în sarcina comitetului congresului respectiv.
- Pregătirea următorului congres revine unui comitet alcătuit din profesorii de la facultatea aflată în oraşul în care va avea loc congresul.
- La nevoie, comitetul pregătitor poate convoca un membru per facultate, de la alte facultăţi, pentru desăvârşirea muncii şi stabilirea programului.
- Congresul este totodată constituit, cu condiţia prezenţei părţii majoritare a facultăţilor ortodoxe. Deschiderea congresului este făcută de reprezentantul facultăţii care a pregătit congresul.
- La deschidere se poate alege, prin proclamaţie, unul sau mai mulţi preşedinţi de onoare. Apoi, reprezentanţii diferitelor facultăţi, în funcţie de rangul lor şi unul pe ţară, sunt cei care vor prezida sesiunile congresului.
- Deciziile sunt luate cu majoritate de voturi. În caz de dezacord asupra deciziilor ce trebuie luate, votul este limitat de ţară, cu alte cuvinte există dreptul la un singur vot pe ţară, chiar dacă există mai multe facultăţi.
- Rămâne totodată convenit că, în ceea ce priveşte deciziile de fond, ele sunt luate de ţări, în chestiunile de ordin tehnic şi administrativ, dar în mod personal în chestiunile ştiinţifice.
- Fiecare facultate are datoria de a prezenta comunicări asupra chestiunilor aflate în discuţie. Comitetul pregătitor trebuie să aibă grijă să se prezinte cel puţin 3 comunicări pe fiecare subiect. Comunicările vor fi trimise la biroul comitetului pregătitor, cu 2 luni înainte de data congresului.
Regulament privind durata rapoartelor şi comunicărilor
- Preşedintele secţiunilor declară deschiderea şi închiderea dezbaterilor, dă şi ia cuvântul raportorilor şi conferenţiarilor, şi veghează la buna ordine a şedinţelor. El redactează ordinea de zi după înţelegerea cu secretarul general şi urmând dispoziţiile programului.
- Sub responsabilitatea preşedintelui secţiunilor, durata rapoartelor nu poate depăşi un sfert de oră, nici dezbaterile 5 minute.
Informaţii diverse. Hoteluri etc
Informaţiile detaliate despre hoteluri, comunicaţiile din oraşul Atena, schimbul [monetar] etc vor fi date de biroul congresului (sala de şedinţe a facultăţii de teologie din clădirea centrală a universităţii).
