Almanah 2022. Intaiul congres de teologie ortodox (VII)

Congresul de Teologie Ortodoxă de la Atena, 1936

Întâiul congres de teologie ortodox (VII)

Episodul anterior

 

V. Congresul [continuare]

Preşedintele invită apoi pe apocrisiariul patriarhului ecumenic ca să ia cuvântul. P.V. Trapezuntos, ca reprezentant al Patriarhiei Ecumenice şi al patriarhului Alexandriei a citit epistolele de salutare ale patriarhilor, adresate congresului, şi a vorbit următoarele:

 

Maica cea Mare a Bisericii lui Hristos şi Biserica Alexandriei mi-au dat porunca ca să vă aduc d-voastre, iubiţilor congresişti ai primului congres de teologie ortodoxă din Atena, rugile şi binecuvântările lor scrise în venerabilele scrisori patriarhiceşti. Scrisoarea înalt prea sfinţiei sale patriarhului ecumenic cuprinde următoarele:

 

,,Veniamin, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscopul Constantinopolei, al Romei noi, şi patriarhul ecumenic.

Ilustre domnule Hamilcar Alivizatos, preşedintele primului congres de teologie ortodoxă care se ţine în Atena, şi toţi ceilalţi iluştri şi iubiţi profesori care faceţi parte din acest congres, har vouă şi pace de la Dumnezeu.

Cu plăcere adresăm această scrisoare din partea marii Maici a Bisericii lui Hristos şi urările noastre de bine către primul congres de teologie ortodoxă din Atena, a cărui fericită convocare mi-a făcut-o cunoscută scrisoarea mult îngrijită a ilustrităţii voastre, domnule preşedinte, datată din 21 a lunii trecute.

Această fericită şi aleasă întrunire a reprezentanţilor facultăţilor de teologie ortodoxă pentru studierea ştiinţifică în comun şi pentru cercetarea tezelor urgente nu era cu putinţă ca să nu bucure mult pe marea Maică a Bisericii lui Hristos, precum şi pe celelalte surori ale Sfintei Biserici Ortodoxe, care toate cu drept cuvânt, cu dragoste şi cinste îngrijesc fiecare pentru sine institutele de creştere teologică ca nişte frumoase pepiniere, care tind prin frumoasa lor muncă rodnică la cunoaşterea adevărului lui Hristos şi la întărirea şi creşterea credinţei şi a evlaviei în comunitatea ortodoxă.

Avem încrederea că congresul d-voastre, compus din bărbaţi înzestraţi şi încercaţi cu adâncă credinţă şi aleasă creştere şi cu evlavie şi sub curata şi luminoasa învăţătură şi împărtăşire a spiritului sfintei noastre Biserici Ortodoxe, conduşi de acesta în toate lucrările lui şi ţinând la el, va da bogate şi luminoase roade ale nobilei d-voastre lucrări, aducând la lumină şi fixând în toate direcţiunile veşnica frumuseţe a sfintei învăţături ortodoxe şi a spiritului bisericesc ortodox.

Să vă îndrepte Domnul şi să binecuvânteze de sus sfântul şi nobilul vostru lucru.

Harul Lui şi mila Lui nemăsurată să fie cu voi, cu toţi.

La 1936, 28 octombrie.

Întotdeauna către Dumnezeu rugătorul Constantinopolei”.

 

Scrisoarea I.P. Sf. Patriarh al Alexandriei cuprinde următoarele:

 

,,Domnule preşedinte,

Cu mare bucurie am primit prin scrisoarea d-voastre de sub nr. 10/14 şi din 21 a lunii trecute importanta ştire despre convocarea iubitului şi ilustrului prim congres teologic ortodox în Atena cu participarea şi colaborarea iluştrilor teologi ortodocşi de pretutindeni, reprezentanţii ştiinţei teologice din diferitele ţări şi Biserici Ortodoxe.

Înălţând mărire Părintelui Luminilor, care a luminat pe cei care au avut nobilul gând de a face acest lucru, cerem de la El bogată luminare ca să se pogoare asupra voastră, şi ca pioşii membri ai înţeleptei întruniri să îndrepteze privirile şi paşii ei spre servirea prea sfintei noastre Biserici Ortodoxe şi preamărirea ei.

Binecuvântarea apostolică a măritului Evanghelist Marcu dimpreună cu părinteştile noastre rugăciuni să vă stea în ajutor spre lucrul cel plăcut lui Dumnezeu şi spre colaborarea cea fără de sminteală, cu folos şi răsplată.

În Alexandria, la 3 noiembrie 1936

Nicolae al Alexandriei, rugător în Hristos”

 

Cu aceste dorinţe şi binecuvântări vă încununează pe voi şi lucrarea d-voastre marea Maică a Bisericii lui Hristos şi Biserica Alexandriei.

Multe din chestiunile înscrise în programa d-voastre sunt stabilite ca chestiuni urgente şi ale Bisericii de către Comitetul Bisericilor Ortodoxe care s-a întrunit în anul 1930 în Sfântul Munte, ca fiind studiate să trebuiască a fi cercetate în viitorul Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe, care se va întruni. În consecinţă, va fi de mult preţ şi această întrunire a congresului d-voastre, în care în formă de memorii se vor fixa părerile şi studiile asupra chestiunilor acestora.

De folos pentru Biserică este şi cealaltă lucrare a congresului d-voastre, adică curăţirea teologiei ortodoxe de înrâurile apusene care au intrat ca elemente străine din cauza împrejurărilor de timp în teologia ortodoxă şi în cultura întregului creştinism ortodox care se găseşte la noi în Răsărit.

Aşa veţi restabili teologia ortodoxă, dezbrăcată de toată haina străină, având tipul ei caracteristic şi frumuseţea învăţăturii Părinţilor bisericeşti şi a Sinoadelor Ecumenice, după ce se va fi desfăşurat în mod unanim în direcţie, că noi popoarele din Răsăritul nostru avem şi felul nostru propriu de a înţelege şi a privi şi a fi religioşi.

Spre acest scop sfânt adunaţi în acest loc cele două Biserici vă cunosc pe d-voastră, înţelepţii şi evlavioşii teologi ai Bisericilor, pe care Marea Maică a Bisericilor lui Hristos le-a născut prin evanghelie şi le-a întărit în piatra credinţei ortodoxe şi văzându-vă pe voi, înnoind temeliile vechii iubiri şi pacea părinţilor, care sunt darul ceresc şi mântuitor al lui Hristos, iarăşi mergând spre înflorire, simt o mare bucurie, ca să zic cu psalmistul: Iată acum ce este bun sau ce este frumos, fără numai a locui fraţii împreună. Ca mirul pre cap, cel ce se pogoară pre barbă, pre barba lui Aaron … ca roua Ermonului, ce se pogoară pre Munţii Sionului. Că acolo au poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac (Psalmi 132, 1-4).

 

Preşedintele a invitat apoi pe arhimandritul Benedict, epitropul Sfântului Mormânt, care vorbind după cum urmează, a citit scrisoarea patriarhală:

 

Bătrâna Biserică a Sionului, al cărei umilit reprezentant sunt eu, cu plăcere se adresează către d-voastre toţi, înţelepţii membri ai prezentului congres, care, nesocotind necazurile drumului îndepărtat, v-aţi adunat aici sub cerul senin şi dulce al Aticei, în ţara aceasta a înţelepciunii şi culturii, ca în spiritul dragostei creştine, a păcii şi a iubirii de fraţi să vă gândiţi asupra chestiunilor de cea mai înaltă importanţă atât pentru ştiinţa universală, cât şi pentru comunitate şi chiar şi pentru timpul prezent, întrucât azi se învaţă teorii noi şi se răstoarnă în lume temeliile de cult, de viaţă socială şi de familie.

Biserica din Sion deosebit de mişcată şi însoţindu-vă cu mult interes nobila năzuinţă a d-voastre, binecuvântează frumoasa d-voastre lucrare, invocă asupra d-voastre întărire de sus şi se roagă ca lucrul d-voastre să aducă multă roadă.

Şi în afară de acestea am onoarea să citesc respectiva scrisoare pe care prea sfinţia sa prea venerabilul părinte şi patriarh al Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi a toată Palestina, domnul Timoteiu, a binevoit a o trimite pentru a fi comunicată în adunarea acestui congres şi care cuprinde următoarele:

 

,,Ilustrului profesor şi preşedinte al comitetului organizator al primului congres al teologiei ortodoxe în Atena, fiului în Domnul Hamilcar Alivizatos, dorinţe părinteşti şi binecuvântări.

Cu drag am primit şi am citit scrisoarea distinsei d-voastre ilustrităţi din 21 a acum trecutei luni septembrie, prin care ni se anunţă convocarea primului congres al teologiei ortodoxe în Atena pentru ziua de 22 noiembrie a.c..

Maica Bisericilor întotdeauna binecuvântează toată mişcarea care are în vedere zidirea scumpului nume al sfintei Biserici Ortodoxe. La iniţiativa pentru convocarea congresului de teologie privim cu frică şi cu speranţe. Dar încrederea noastră în cunoscuta experienţă a d-voastre, precum şi a celorlalţi fraţi ai d-voastre şi jertfa d-voastre pentru scutirea ortodoxiei este garantă că toate se vor face spre bucuria trupului Bisericilor Ortodoxe.

Deci, din toată inima, cerându-vă d-voastre şi tuturor membrilor congresului actual graţia atotputernică a Celui Prea Sfânt şi a dătătorului de viaţă mormânt şi părinteşti rugi pentru cât mai bogate daruri, rămânem:

În Cetatea Sfântă a Ierusalimului 1936, octombrie 1, rugătorul în Hristos Timoteiu al Ierusalimului”.

 

După aceea preşedintele a dat cuvântul reprezentantului patriarhului din România, profesorului Vintilescu, care a citit scrisoarea patriarhului, spunând următoarele:

 

Maiestate,

Prea Fericite,

Domnilor congresişti,

În afară de calitatea mea de profesor al unei facultăţi de teologie din România, am şi onorifica însărcinare, care mi s-a încredinţat, ca să aduc cuvintele prea fericitului patriarh al României. Pentru a-mi îndeplini această misiune iau cuvântul.

Prea fericitul patriarh al României urmăreşte cu interes, simpatie şi nădejdi lucrările congresului nostru. De aceea prea sfinţia sa a binevoit să vă adreseze următoarea scrisoare pe care vă rog să-mi permiteţi să o citesc:

 

,,Domnilor congresişti,

În ianuarie trecut ne-am bucurat cu bucurie mare şi din toată inima am binecuvântat lucrările comitetului profesorilor de teologie care au venit din diferite Biserici surori la Bucureşti în scop să alcătuiască o programă a lucrărilor primului congres de teologie ortodox, a căruia inaugurare află acum loc în Atena.

Ne-a preocupat şi atunci ca şi astăzi mai ales unica grijă ca să se aibă în vedere interesele Bisericii istorice-apostolice.

Biserica Ortodoxă a Răsăritului a ţinut cu credinţă neîntrecută şi neslăbită la tezaurul dogmelor creştine. Din luptele vechi şi certurile dogmatice se desprinde aceasta mai curat şi mai luminos. În consecinţă, fără să se formalizeze, ea şi-a întocmit serviciul în aşa fel că din el a izvorât pentru viaţa zilnică şi pentru istorie duhul creştin plin de mireasmă tainică şi supranaturală. Din evoluţiunea istoriei şi a rezultatelor ştiinţelor naturale se desprind astăzi şi pentru Biserica Ortodoxă probleme noi şi aşteaptă o soluţie radicală. Se pare mai ales că a sosit momentul când, fără întârziere, ortodoxia este destinată să-şi împlinească o nouă misiune.

În primul rând ortodoxia se cuvine să caute a fi şi acum ceea ce a fost cândva, izvorul forţelor făuritoare ale civilizaţiei. Pentru Biserica Ortodoxă porunca momentului de faţă este ca să cucerească locul de frunte în viaţa spirituală şi să-şi dobândească vechea sa influenţă asupra îndemnurilor creatoare ale popoarelor din comunitatea ei.

Dar, de aceea se cuvine ca ortodoxia să-şi îndrepte privirile ca să devină conştientă de sine şi de puterea ei. Mai ales este neapărat de trebuinţă ca să rezolve problemele care se pun pentru misiunea ei prezentă, precum şi atitudinea pe care trebuie să o aibă faţă de ele.

Iată atâtea chestiuni care necesită grijă şi lucrări pregătitoare înainte de ce Biserica îşi organizează noua sa misiune. Profesorii şcoalelor teologice ortodoxe au luat asupra lor lucrarea cea pregătitoare. Sunt cei mai indicaţi din cauza erudiţiunii lor.

Biserica nu poate decât să binecuvânteze prin conducerea ei legiuită conlucrarea închinată acestui scop.

Primul congres al teologiei ortodoxe din Atena reîncepe lucrarea sa pregătitoare pe care o apreciem după merit. Şi de aceea dorim şi ne rugăm lui Dumnezeu ca şedinţele primului congres să fie la înălţime şi să ne dea depline şi fericite soluţiuni.

Mulţumind lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, pentru începutul acesta ce inspiră noi nădejdi în misiunea ortodoxiei, salutăm cu salutare duhovnicească şi cu binecuvântare de patriarh străduinţele primului congres al teologiei ortodoxe întrunit în Atena după exemplul Apostolului Pavel, implorând graţia şi pacea lui Dumnezeu, Tatăl nostru şi al Domnului Iisus Hristos”.