Apocalipsul Preasfintei noastre Stapane Nascatoare de Dumnezeu

Apocalipsul Preasfintei noastre Stăpâne Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria, cum a văzut aceasta Raiul şi muncile păcătoşilor

 

Odată Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a urcat pe Muntele Măslinilor zicând către Domnul Dumnezeu:

– În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Arhanghele Mihaile, căpetenia oştilor îngereşti, vino cu sfinţii tăi îngeri, ca să-mi arăţi cele din cer şi din pământuri, pe păcătoşi şi pe cei drepţi !

Şi a venit Arhanghelul Mihail cu sfinţii îngeri ai acestuia zicând către cea plină de daruri:

– Bucură-te, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu !

– Bucură-te, lăcaşul Fiului tău !

– Bucură-te, chemarea Sfântului Duh !

– Bucură-te, tăria celor şapte ceruri !

– Bucură-te, învăţătura profeţilor !

– Bucură-te, podoaba apostolilor !

– Bucură-te, cea preaînaltă decât toate cele pământeşti !

– Bucură-te, cea preamărită dintre îngeri !, şi toţi îngerii i s-au închinat acesteia.

Şi a zis Maica Domnului către Arhanghelul Mihail:

– Bucură-te şi tu, arhanghele, căpetenia oştilor îngereşti, slujitorul Celui nevăzut, biruitorul tuturor demonilor, cel ce eşti vrednic să stai strajă tronului lui Dumnezeu.

– Bucură-te, Arhanghele Mihail, căpetenia tuturor sfinţilor îngeri, cel în care îşi pun toţi nădejdea şi la a cărui trâmbiţă morţii vor învia !

Cea plină de daruri, Maica Domnului, zice către arhanghel:

– Aş vrea să te rog, Arhanghele Mihail, să mergem spre Iad, să-i vedem pe cei ce se chinuiesc acolo. Şi arhanghelul îi răspunde Maicii Domnului:

– Unde vrei, Născătoare de Dumnezeu, să mergem ? Pe partea dreaptă a Iadului sau pe partea stângă ?

– Să mergem mai întâi în părţile Iadului acolo unde se chinuiesc aproape toţi păcătoşii.

Atunci a trâmbiţat arhanghelul pentru a chema cetele îngerilor şi au mers în partea dreaptă acolo unde era Iadul mai mare. Acolo Maica Domnului vede mulţime de bărbaţi şi femei şi plânset mare se făcea de către aceştia.

– Cine sunt aceştia şi ce păcat au făcut ei ?, a întrebat Născătoarea pe arhanghel.

– Sunt cei care au mărturisit împotriva Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh şi din această pricină se chinuiesc aici.

Mai departe, Maica Domnului vede întuneric mare şi zice:

– Ce este cu acest întuneric şi cine se chinuie în acest loc ?

– Maică Fecioară, aici se chinuiesc multe suflete, însă acest loc din Iad nu este cu putinţă să-l vezi. Avem poruncă de la Dumnezeu să nu le arătăm acestora lumina până nu va lumina aici Fiul tău cât şapte sori; de aceea nu pot să-ţi deschid !

Şi-i răspunde Maica Domnului:

– În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, luminează-mi în acest loc ca să pot vedea, arhanghele ! Şi imediat a dispărut întunericul acela. Acolo Născătoarea a văzut mulţime de bărbaţi şi femei şi plânset mare se făcea de către aceştia.

Imediat ce i-a văzut, au podidit-o lacrimile pe Maica Domnului, zicând către aceştia:

– Ce aţi făcut şi de ce vă aflaţi în acest loc întunecat, fără să vă vedeţi unul pe celălalt, fără să vorbiţi între voi sau cel puţin să auziţi ?

Şi îngerii care păzeau acel loc au strigat către osândiţi:

– Dar de ce nu răspundeţi Maicii Domnului când vă întreabă ?

Aceştia, într-un glas, au răspuns:

– Din veci noi nu vedem lumina şi nu putem să ne înălţăm privirea în sus.

Pe aceştia îi cuprindeau şi mai mult chinurile pe care le provocau diavolii. Văzându-i Maica Domnului în acest întuneric orbitor, a lăcrimat şi a zis:

– De ce aceştia, săracii de ei, nici măcar nu pot vorbi ? Şi osândiţii răspund:

– Noi din vecii vecilor nu am văzut niciodată lumina, cum de ne întrebi pe noi, Maică a lui Dumnezeu, tu, zidul creştinilor ? Tu care ai adus pe lumină din lumină, pe Hristos, pe pământ, pe Fiul tău ?! Te rugăm, roagă-te şi pentru noi păcătoşii !

Atunci a întrebat Născătoarea pe Arhanghelul Mihail:

– Cine sunt aceştia şi ce păcat au făcut, de sunt osândiţi în acest loc ?

– Aceştia sunt cei care nu au crezut în Sfânta Treime, nu au crezut nici în Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, mai mult chiar, şi aici unde se află nu cred că Domnul nostru Iisus Hristos a luat trup din trupul tău, Maica mea. Din această cauză se osândesc aici. Şi iarăşi a lăcrimat Născătoarea zicând către acesta:

– De ce se chinuiesc în acest întuneric nemăsurat neputând nici măcar să audă numele noastre ?

– Maica mea, este dureros, ştiu, însă să mergem pe partea stângă a Iadului, într-alt loc groaznic pentru cei păcătoşi.

Şi imediat s-au adunat heruvimii şi serafimii la trâmbiţa arhanghelului şi luând-o pe cea plină de daruri au dus-o pe partea stângă a Iadului. Acolo curgea un râu de foc şi mulţime de bărbaţi şi femei stăteau în vâltoarea acestuia. Aceştia stăteau în râu scufundaţi până la brâu, alţii până la umeri, iar alţii până la gât şi alţii până peste cap. Maica Domnului, imediat ce i-a văzut pe aceştia, a podidit-o plânsul şi a zis:

Frescă exterioară de pe biserica Mânăstirii Voroneţ

Judecata de Apoi

 

– Cine sunt aceştia ce stau în râul de foc scufundaţi până la brâu ? Arhanghelul îi răspunde:

– Sunt taţii şi mamele care s-au culcat între ei nepăsându-le de gradele de rudenie dintre ei.

– Cine sunt aceştia scufundaţi până la piept ?

– Sunt necinstiţii, hulitorii şi desfrânaţii.

– Cine sunt aceia scufundaţi până la gât ?

– Aceia sunt mâncătorii de carne de om.

– Şi cum este cu putinţă să mănânce cineva carne de om, vai de mine carne de om, a răspuns cu uimire Maica Domnului !

– Ascultă Maică a lui Dumnezeu, cei care au purtat în pântece pruncii şi după aceea i-au avortat, cei care şi-au aruncat fraţii pradă morţii, trădându-i din diferite motive împăraţilor şi boierilor, fără a avea nici pic de milă, cei care au clevetit pe apropiaţii lor, aceştia sunt cei pe care-i numim mâncătorii de carne de om !

– Cine sunt scufundaţi în vâltoarea râului de foc până la cap ?

– Aceia sunt cei care nu au crezut în puterea şi minunile sfintei cruci, ţinând-o în mâini cu dispreţ ! Cinstita şi dătătoarea de viaţă sfânta cruce de care cerurile se cutremură şi îngerii cu frică mare i se închină. Din această pricină se chinuiesc aceştia în vâltoarea de foc a râului.

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu vede, în alt loc, oameni atârnaţi de picioare, viermii înfruptându-se din ei. Şi întreabă cu milă Născătoarea:

– Cine sunt aceştia, arhanghele, şi ce păcate au făcut ei ?

Şi răspunde imediat Arhanghelul Mihail:

– Maica mea, aceştia sunt cei care au dat bani cu dobândă, cămătarii, şi din această pricină se vaită şi se chinuiesc aici. Mai departe, Maica Domnului vede un alt loc cu femei atârnate de unghii şi cu jivine ieşind din gurile lor.

Întrebă din nou:

– Cine sunt aceştia şi ce păcate au făcut ei ?

– Aceştia sunt cei care au băgat vrajbă în casele apropiaţilor lor prin cuvinte viclene, clevetire, războindu-se cu aceştia şi ajungând chiar să omoare şi de aceea sunt osândiţi în acest fel !

Atunci Preasfânta Născătoare începe a plânge, iar Arhanghelul Mihail văzând-o o întreabă:

– De ce plângi, Maica mea ? Unde mai vrei să mergi ? Poate vrei pe partea dreaptă a Iadului, unde se chinuiesc în osânda ce le-a pregătit-o Dumnezeu cei din neamul creştinesc ?!

Şi imediat, la trâmbiţa arhanghelului, se adunară heruvimii cei cu ochi mulţi şi îngerii toţi, purtând-o pe cea mai cinstită decât heruvimii şi mai preamărită decât serafimii în partea dreaptă a Iadului. Acolo se întindea un nor mare, iar în mijlocul acestuia un cazan din care ieşea o limbă de foc care ’scălda’ mulţime de bărbaţi şi femei; balauri de foc se năpusteau peste aceştia, iar Maica Domnului a lăcrimat şi a zis:

– Cine sunt aceştia şi ce păcat au făcut ? Şi-i răspunde imediat arhanghelul:

– Aceştia sunt cei care în timpul utreniei şi sfintei liturghii de duminică au dormit ca nişte morţi, sunt cei care nu au mers absolut niciodată la sfânta biserică a lui Dumnezeu şi din această cauză se chinuiesc aici.

Născătoarea vede un loc la fel de cutremurător ca cel din urmă iar acolo cuptoare de foc şi deasupra acestora stăteau mulţime de bărbaţi şi femei. Şi a întrebat Maica Domnului:

– Cine sunt aceştia şi ce păcat au făcut ?

– Aceştia sunt cei care nu i-au cinstit pe preoţii lor, nici nu li s-au închinat lor atunci când veneau la sfânta liturghie, de aceea şi locul pe care stau acum îi arde pătruns fără ca imaginaţia noastră să poată cuprinde şi din această cauză se chinuiesc aici.

Şi vede mai departe un copac de fier, având la capetele crengilor cârlige, iar de acestea fiind atârnată mulţime de bărbaţi şi femei. Maica Domnului întrebă:

– Cine sunt aceştia şi ce păcate au făcut ?

– Aceştia, Născătoare, sunt cei care au jurat strâmb şi au despărţit pe fraţi între ei. Şi cum este cu putinţă să despartă cineva fraţii între ei ?

– Ascultă-mă, Maica Domnului ! Mulţi din toate neamurile doresc să vină să se boteze ca să primească baia naşterii celei de a doua. Vin şi împăraţii, dar şi alţii de rang înalt care, după ce au primit botezul în Hristos, nu se mai îngrijesc să trăiască în continuare în credinţa şi sfinţenia pe care au primit-o, având grijă numai de cele necesare traiului. Aceştia, din păcate, se întorc la bogăţiile şi averile lor, ba mai mult, râvnesc şi la bogăţiile altora ajungând chiar să despartă frate de frate pentru a-şi însuşi averile ! Şi din nou vede Născătoarea, într-un loc, un om atârnat de unghii şi din gura lui ieşind sânge, limba transformându-i-se într-una de foc neputând să spună nici Doamne miluieşte.

Şi văzându-l Maica lui Hristos în această stare, a început să plângă; şi începând a se ruga a venit îngerul care păzea locul acela şi care avea putere asupra acelui osândit şi i-a dezlegat limba care îi era legată zicând de 3 ori Doamne miluieşte. Şi îl întrebă Maica Domnului pe înger:

– Cine este acesta şi ce păcat a făcut ?

– Acesta este gospodarul bisericii, care nu a făcut niciodată vreun bine ci, dimpotrivă, şi-a asigurat traiul pe spinarea bisericii.

Şi vede mai departe Născătoarea, în alt loc, un om atârnat de unghii şi foc ieşind din capul acestuia arzându-l în întregime; şi îi zice Maica Domnului arhanghelului:

– Cine este acesta şi ce păcat a făcut el ?

– Acesta este preotul paroh al bisericii, care cu nevrednicie a vărsat Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos şi nu i-a fost frică şi cu dispreţ nu s-a îngrijit de aceste taine înfricoşătoare, căzând stelele şi tronului Împăratului Hristos şi din această cauză se osândeşte în acest fel.

Şi vede mai departe Născătoarea în acelaşi loc un alt om, o femeie atârnată de unghiile ei şi-i zice aceasta arhanghelului:

– Cine este aceasta şi ce păcat a făcut ea ?

– Aceasta este soţia ţârcovnicului care niciodată nu a cinstit pe soţul ei, ci numai atunci când îi făcea observaţie preotul bisericii, şi din această cauză se chinuieşte aici.

Şi vede Maica Domnului o altă femeie atârnată în acelaşi fel şi-l întrebă pe arhanghel:

– Cine este aceasta şi cu ce a păcătuit ea ?

– Aceasta este o femeie care a fost călugăriţă la o mânăstire şi şi-a vândut trupul ei spre desfrânare şi din această cauză se chinuieşte în acest loc înfricoşător !

Şi-i zice în continuare Arhanghelul Mihail Maicii Domnului:

– Vino Maica Hristosului meu ca să-ţi arăt Iadul cel mare.

Şi a fost dusă Maica Domnului de arhanghel şi a văzut un râu de foc, bolborosind în acesta aramă de foc care curgea la fel ca sângele şi se mişca râul dintr-o parte în alta la fel ca marea, aruncându-şi valurile lui peste păcătoşi şi scufundându-i; şi văzându-i Maica Domnului, l-a întrebat pe arhanghel:

– Cine sunt aceştia, Arhanghele a lui Dumnezeu, care se chinuiesc aici şi ce păcate au făcut ?

Maica mea, aceştia sunt cei care L-au dispreţuit pe Dumnezeu, au hulit împotriva Lui, cei care au jurat strâmb împotriva Bisericii Lui, urgisitorii, cei care s-au mâncat între ei pentru nedreptate, boierii nemiloşi şi episcopii pângăritori, vânzătorii hoţi, diaconii şi împăraţii hapsâni, judecătorii nedrepţi şi toţi nelegiuiţii; şi după sfânta liturghie intrau în păcat culcându-se cu femeile lor, preoţii cu preotesele lor, diaconii cu soţiile lor, călugăriţele desfrânându-se şi ele la rândul lor şi din această cauză se chinuiesc în locul acesta groaznic !

Să mergem să vedem mai departe, alte locuri ale Iadului, zice Maica Domnului.

Arhanghelul Mihail, la trâmbiţa acestuia, adună ceata heruvimilor şi o duce pe cea mai plină de daruri în alt loc al Iadului şi vede acolo alt râu mare, în el scăldându-se mulţime de bărbaţi şi femei, şi deasupra acestora întuneric mare se făcea, iar râul ca o mare învolburată îi scufunda pe păcătoşi, aceştia neputând să zică nici Doamne miluieşte, îngerii păzind acest loc înfiorător. Văzând-o păcătoşii pe Născătoarea, au strigat într-un glas zicând:

– Bucură-te cea plină de daruri, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te şi tu, Arhanghele Mihail, căpetenia oştilor îngereşti, cel ce te rogi pentru această lume.

Aceştia, văzându-i pe păcătoşi cum se osândesc în acest loc de chin, le-a părut rău de ei. Şi văzându-i Maica Domnului pe îngeri, aşa trişti din cauza păcătoşilor, a zis:

– Bucuraţi-vă, sfinţilor îngeri …

– Bucură-te şi tu … zic aceştia încă o dată către Născătoarea de Dumnezeu, bucură-te Doamna noastră, Născătoare de Dumnezeu, apărătoarea creştinilor. Noi, cei care-i păzim pe aceşti păcătoşi aici în ale Iadului, nu am putut veni la tine şi tu astăzi ai venit la noi să ne vezi.

Văzându-i Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe păcătoşi, îngerii au trâmbiţat cu toţii ca într-un glas Doamne miluieşte de 3 ori şi dintr-o dată a încetat curgerea râului, valurile s-au oprit, descoperind trupurile păcătoşilor care se vedeau ca nişte grăunţe de muştar.

Şi a întrebat Maica Domnului:

– Cine sunt aceştia şi ce păcate au făcut ? Răspunde arhanghelul acesteia:

– Aceştia sunt iudeii care L-au răstignit pe Domnul nostru Iisus Hristos, sunt toate neamurile care nu au primit sfântul botez, sunt creştinii care şi-au lepădat credinţa strămoşească pentru bunuri lumeşti, sunt cei care s-au lepădat de Hristos, sunt fariseii şi cei care şi-au omorât pruncii.

Dintr-o dată s-a pornit din nou curgerea râului şi i-a scufundat din nou pe păcătoşi. Şi arhanghelul zice din nou către Născătoarea:

– Să mergem, Maica Domnului, să vedem şi alte locuri din Iad.

Şi mergând aşa pe deasupra Iadului, Maica Domnului vede un lac de foc, iar în el zăceau mulţime de bărbaţi, femei şi mulţi demoni. Şi zice Născătoarea:

– Cine sunt aceştia şi care a fost păcatul lor ?

– Aceştia, Maica mea, sunt cei care s-au căsătorit între ei nerespectând rudenia, sunt cei care după logodnă au desfrânat, sunt cei care ascultând Scripturile nu sunt cu băgare de seamă la cele ce se scriu în ele, sunt cei care au mărturisit strâmb, sunt juraţii şi cei care au luat înapoi cu camătă (cămătarii), sunt cei cărora le-a plăcut să-şi însuşească lucru străin şi cei care au mâncat degeaba munca şi truda altora fără să ajute cu ceva, sunt cei care nu s-au mărturisit niciodată la duhovnicul lor, sunt cei care nu s-au pocăit niciodată de păcatele lor şi toţi cei care au făcut fapte rele şi din această cauză se chinuiesc aici.

Şi zice cea mai cinstită decât heruvimii către Arhanghelul Mihail:

– Cheamă-ţi cetele de îngeri, ca să ne rugăm cu lacrimi Tatălui celui Nevăzut pentru aceşti păcătoşi, poate că Se va îndura de ei să-i miluiască.

Şi-i răspunde arhanghelul Maicii Domnului:

– Noi, Preasfântă Născătoare, de 7 ori pe zi şi de 7 ori pe noapte spunem imnul arhanghelic rugându-ne şi pentru păcătoşi, însă nu ne-a auzit niciodată Domnul nostru Iisus Hristos.

– Du-mă şi lasă-mă în faţa Tatălui celui Nevăzut, zice către arhanghel Născătoarea.

Imediat, arhanghelul trâmbiţează şi-şi adună ceata de heruvimi şi o duce pe aceasta în faţa Dumnezeului celui Nevăzut şi Tatălui, zicând Doamna noastră către Acesta:

– Doamne, miluieşte-i pe păcătoşi căci i-am văzut chinuindu-se tare şi necăjiţi.

Şi o voce se aude zicând:

– Nu pot să-i miluiesc.

Şi-i spune Maica Domnului arhanghelului:

– Unde este Sfântul Ioan Botezătorul, profeţii şi toţi sfinţii care au trecere mare în faţa lui Dumnezeu Tatăl ?

Şi o voce se aude:

– Lui Dumnezeu îi este milă de noi şi ne aude rugăciunile noastre ca să-i miluiască pe păcătoşi ! Şi cu toţii într-un glas zic către Dumnezeu:

– Miluieşte-i Doamne pe cei păcătoşi şi nu le da lor după faptele lor şi după păcatele lor; ci întotdeauna miluieşte-i.

Şi auzindu-se din nou o voce de la Dumnezeu, zice:

– Ce favoare şi pentru cine vă rugaţi la Mine ?

– Ne rugăm bunătăţii Tale celei mari ca să-i miluieşti şi pe cei păcătoşi. Şi răspunzând Domnul, a zis:

– În numele Tainelor Mele celor preacurate, a mulţimilor de îngeri şi arhangheli şi de sfinţi ai Mei, dăruiesc puţină alinare păcătoşilor din odihna de veci, până la odihna tuturor sfinţilor.

Auzind sfinţii, au strigat într-un glas zicând:

– Îţi mulţumim Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, că ne-ai împlinit nouă şi această cerere dăruind o mică alinare de odihnă acestor păcătoşi.

Şi din nou s-a auzit o voce, zicând:

– Luaţi-o pe cea plină de daruri şi duceţi-o în Rai ca să vadă corturile drepţilor şi bucuraţi-vă.

Şi făcând întocmai, se adună cetele de heruvimi şi o duc pe Născătoarea în Rai şi-i vede pe cei ce purtau marea schimă şi făcând lucruri frumoase.

Şi întrebă Maica Domnului:

– Cine sunt aceştia ?

– Aceştia sunt făcătorii de bine şi cei care au urât cele lumeşti şi trecătoare, i-a răspuns arhanghelul. Toate răutăţile, curvia, ura, minciuna, vorba deşartă şi toate cele, din cauza gurii rele se întâmplă. Vai de cei ce nu se pocăiesc şi nu se mărturisesc şi se împărtăşesc ! Vai de cei ce-şi pierd fecioria din cauza propriilor părinţi ! Vai de femeile ce se abat de la viaţa duhovnicească şi-şi atrag propriii bărbaţi la desfrânare, intrând în păcat, pentru că în veci vor fi pedepsiţi ! Vai de cei ce nu respectă ziua de duminică ca fiind ziua Învierii lui Hristos şi o petrec ca şi celelalte zile dispreţuind-o şi necinstind-o ! Vai de cei ce nu-şi respectă propriii părinţi, după cum ne zice profetul. Vai de părinţii care-şi opresc propriii copii de la mântuire, aceştia dorind să meargă pe calea lui Dumnezeu în Împărăţia cerurilor.

Şi iarăşi vede Maica Domnului într-un loc ca acesta bărbat şi femeie, bucurându-se împreună de frumuseţea Raiului. Şi întrebă Preacurata pe arhanghel:

– Aceştia cine sunt ?

Şi răspunde arhanghelul:

– După cum zic şi cele scrise: ca nişte credincioşi cuminţi au iubit Biserica şi din toată inima în căile Domnului au umblat.

Vede mai departe Maica Domnului în alt loc al Raiului mulţime de oameni făcând mulţime de lucruri bune; şi le zice Maica Domnului cu un salut călduros:

– Odihniţi-vă, suflete ale drepţilor, odihniţi-vă în vecii vecilor. Amin. Vai de cei hulitori şi fără de pocăinţă, căci nu vor găsi linişte în vecii vecilor.

Apoi zice către arhanghel:

– Arhanghele al lui Dumnezeu, du-mă şi arată-mi, te rog, cele patru tării ale cerului, iar apoi să ne coborâm pe pământ unde sunt cei 12 apostoli.

Şi îndată a trâmbiţat, adunându-se toate cetele heruvimilor şi ducând-o pe aceasta acolo unde a poruncit. După aceea apostolii au însemnat ceea ce au văzut şi au auzit, lăsând mai apoi scris pentru luare aminte şi anume că groaznic este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu şi cei care vor asculta din toată inima aceste lucruri moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor se vor face şi fericit cel ce va păzi fiecare cuvânt din acestea ! Fericit va fi şi de 3 ori fericit dacă va păzi cuvintele Sfintelor Scripturi atunci când va veni la ziua Înfricoşatei Judecăţi a Domnului nostru Iisus Hristos, căci sunt scrieri insuflate de Sfântul Duh şi foarte folositoare, iar cei care vor avea această carte ca fiind una de căpătâi vor părăsi păcatele, citind-o pe aceasta cu toată dragostea, dar totodată cu frică şi cutremur. Şi ascultând încontinuu aceste lucruri minunate, nu se vor ruşina la ziua cea dreaptă şi înfricoşătoare a răspunsului ce-l vor da Domnului, Acestuia să-I fie slava, cinstea şi închinăciunea, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.