Carti in site
CĂRŢI ÎN SITE
Din scrierile Sfântului Ierarh Ioan Maximovici († 1966)
Păstor luminat al Bisericii şi apărător al adevărului Sfintei Scripturi şi Tradiţii, Sfântul Ioan Maximovici nu a încetat să se ridice împotriva curentului modernist şi a inovaţiilor prin care adepţii acestuia au încercat să strice predania Bisericii. El s-a opus rând pe rând oricărei abateri de la învăţătura Sfinţilor Părinţi, încercând de fiecare dată să aducă lumină în confuziile pe care noii ,,propovăduitori” le semănau în sânul Bisericii
Din scrierile IPS Averchie de Jordanville († 1976)
Scrierile ierarhului rus sunt un izvor de informaţii pentru noi care necesită atenţia noastră deoarece ele ne ajută să înţelegem importanţa credinţei noastre ortodoxe. Ele ne dezvăluie că puterea şi duhul autentice ale adevăratei Ortodoxii sunt lucrătoare în noi când ne trăim credinţa zi de zi, când o mărturisim şi vorbim deschis în apărarea ei. El ne aminteşte că mântuirea noastră este cu putinţă doar acceptând cu toată inima întreaga credinţă ortodoxă, nealterată, aşa cum a fost ea neschimbată din vremea lui Hristos
Din scrierile arhimandritului Serafim Alexiev († 1993)
În ciuda piedicilor şi încercărilor de tot felul, pe care realitatea din spatele Cortinei de Fier le aducea în fiecare zi păstorului ortodox, arhimandritul Serafim a rămas un semănător neobosit al cuvântului Evangheliei. Blând şi înţelept din fire, el a priceput că era cu totul zadarnic să discuţi cu ateii orbiţi, şi şi-a concentrat eforturile spre slujirea turmei cuvântătoare a lui Hristos şi păstrarea luminii Sfintei Evanghelii în inimile creştinilor ortodocşi împilaţi
Din scrierile arhimandritului Vladimir Guettée (1816-1892)
,,Am studiat papalitatea nu din cărţile adversarilor săi, ci din cele ale apărătorilor săi, Bellarmin, Zaccharia şi atâţia alţii. Cum ei pretind că papalitatea are ca temelie tradiţia catolică, am verificat toate textele Părinţilor şi ale Sinoadelor pe care ei le citează. Am găsit că toate scrierile citate de ei erau false, trunchiate, deviate de la înţelesul lor adevărat. În concluzie, sunt dator să spun că papalitatea nu a fost decât o instituţie întemeiată pe minciună”. Aşa şi-a rezumat Guettee, în Amintirile sale, lucrarea şi viaţa sa, cea a unui preot catolic, a unui savant istoric galican condus de cercetările sale cu privire la Biserica Franţei către o critică metodică a instituţiei şi dogmelor papalităţii. După ce a reunit cercetările sale în mai mult de 40 de volume istorice, şi pentru a rămâne credincios tradiţiei universale a Bisericii, Guettee a devenit ortodox şi a fost preot al Bisericii Ruse din Paris, timp de aproape 30 de ani
ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ şi STATISTICA BISERICEASCĂ
de Eusebiu Popovici
Eusebiu Popovici(1838-1922) a fost un mare istoric bisericesc, devenind faimos datorită cursului său de Istorie Bisericească Universală, pe care-l predă în limba germană. La vremea sa, cursul său era cel mai complet din Răsăritul ortodox până la el, fiind o adevărată enciclopedie care va fi tradusă în română, sârbă şi bulgară. Profesor titular la Catedra de Istorie Bisericească a Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii din Cernăuţi, în 6 rânduri decan al facultăţii şi de 2 ori rector al universităţii. Din 1908, membru de onoare al Academiei Române. Preot din anul 1863, după moartea soţiei, se călugăreşte şi ajunge arhimandrit al Arhiepiscopiei Cernăuţilor
Mergând pe urmele Noilor Mucenici ai Bulgariei
Noii Mucenici ai Batak-ului
de părintele Eftimie Hinov
Martiriul creştin nu are istorie, este însăşi istoria credinţei creştine. Biserica îi consideră drept noi mucenici pe acei creştini ortodocşi care au suferit pentru credinţa lor din secolul al XIV-lea până în zilele noastre. În esenţă, fapta lor mucenicească nu este diferită de fapta sfinţilor mucenici din vechime. Cu toate acestea, noi am putea remarca câteva deosebiri, care nu afectează miezul mărturiei de sânge a credinţei creştine. În timp ce în cele mai multe cazuri, mucenicii creştini din vechime au suferit înaintea ochilor mulţimii, urbi et orbi, fapta muceniciei în timpurile mai recente a fost în mod intenţionat tăinuită, minimalizată şi prezentată într-o lumină falsă în diferite feluri
O relatare a exterminării sistematice a populaţiilor creştine de către musulmani şi a vinovăţiei anumitor mari puteri; Adevărata istorie a arderii din temelii a oraşului Smirna
de George Horton, vreme de 30 ani consul şi consul general al SUA în Orientul Apropiat
ADEVĂRUL DESPRE MINUNILE DIN ŢARA SFÂNTĂ
Minunea Sfintei Lumini de la Mormântul Domnului
Minunea întoarcerii Iordanului la Botezul Domnului
Minunea pogorârii norului pe Muntele Tabor de Schimbarea la Faţă a Domnului
Această broşură s-a născut din dorinţa fierbinte a unor creştini dreptcredincioşi de a face cunoscut la cât mai multă lume adevărul cu privire la minunile care au loc an de an în Ţara Sfântă. Râvna lor plină de dragoste către Dumnezeu ne-a înflăcărat şi pe noi să căutăm şi să aducem în rândurile acestei cărticele ceea ce am adunat, vreme de mai bine de un an de zile, în cercetările noastre cu privire la aceste minuni
de Arhiepiscop Hrisostom de Etna şi Episcop Avxentie de Foticeea
Relaţia dintre Scriptură şi Tradiţie nu este, în istoria gândirii teologice ortodoxe, de mică importanţă. Din vremea apostolilor, înţelegerea corectă a Scripturii şi Tradiţiei a fost de o importanţă crucială pentru Biserica Creştină. De fapt, mulţi din ereticii timpurii, inclusiv Arie (cca 250-336), au iniţiat mişcările lor grăbite către eroare din cauza interpretării greşite a Scripturii şi a desprinderii neînţelepte de Tradiţie. Prin urmare, tema asupra căreia se concentrează cartea nu este una nouă, şi, cu siguranţă, nu-şi propune să prezinte vreo relaţie nouă între Scriptură şi Tradiţie. Ea pur şi simplu recunoaşte importanţa unei înţelegeri corecte a Scripturii şi a Tradiţiei în viaţa duhovnicească, mărturisită de atenţia pe care au acordat-o Părinţii Bisericii acestei probleme serioase, şi încearcă să ofere o prezentare accesibilă a ceea ce au spus Părinţii despre primirea Sfintei Scripturi şi a obiceiurilor, practicilor şi ideilor ce au ajuns până la noi chiar de la apostoli
Tâlcuiri la Vechiul Testament
Omiliile Sfântului Grigorie cel Mare la cartea Proorocului Iezechiil
Omiliile Sfântului Grigorie cel Mare la cartea proorocului Iezechiil au fost rostite ca predici la sfârşitul anului 593, când Roma era asediată de lombarzi. Există multe referiri la acest context istoric în omilii, deoarece Sfântul Grigorie deplânge pierderea gloriei şi a păcii în Italia. Prins de problemele cotidiene ce-l asediau, sfântul a lăsat predicile sale sub formă de notiţe, ca opt ani mai târziu, la cererea fraţilor, să le revizuiască în scopul de a fi redactate sub forma unui manuscris care să poată fi citit cu uşurinţă
Tâlcuiri la Noul Testament
Comentarii la Evanghelia după Luca, de Sfântul Ambrozie al Milanului
În scrierile sale, Sfântul Ambrozie al Milanului se dovedeşte a fi un om care cere totul de la el şi de la toţi cei care îi înţeleg gândirea. El şi-a folosit toate darurile: cele ale unui aristocrat cu o excelentă educaţie, cele ale unui avocat, guvernator, episcop şi om cu autoritate care trebuie să mustre mândria şi să fie un exemplu al smereniei. Prin aceleaşi daruri, el aşteaptă de la fiecare creştin să-şi înmulţească talanţii, să cugete la cuvintele Evangheliei, să le trăiască şi să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-I sluji Domnului
O examinare ştiinţifică a calendarului Bisericii
de Ieromonah Casian
Aşa cum problema calendarului nu constă numai în disputa asupra celor 13 zile, aşa şi confruntarea cauzată de spiritul inovator care a dat naştere reformei calendarului bisericesc nu se rezumă la o simplă divergenţă de
opinie între cei care au adoptat această reformă şi cei care au respins-o, ci este o adevărată luptă în care ortodocşii tradiţionalişti, sub stindardul calendarului Bisericii, resping sincretismul religios al ortodocşilor modernişti şi eforturile lor disperate de a se alinia pe scena religioasă dominantă. Ei rezistă în Tradiţia euharistică, isihastă şi patristică a Bisericii, care transmite, fără de schimbare, conţinutul şi experienţa autentică a credinţei pe care Hristos ne-a lăsat-o, Apostolii au propovăduit-o şi Sfinţii Părinţi au păstrat-o
de preot Vasilie Sakkas
Părintele Vasilie expune cu claritate motivele pentru care mulţi dintre fraţii noştri greci ortodocşi au refuzat să urmeze schimbarea necanonică a calendarului în Biserica lor în anul 1924 şi, fiind sprijiniţi de părinţii din Sfântul Munte Athos, s-au împotrivit în mod curajos şi drept acestei inovaţii care a constituit începutul unui potop de inovaţii perpetuate de modernişti până la situatia jalnică în care ne aflăm astăzi a ereziei ecumenismului
Alte cărţi despre schimbarea calendarului şi istoria Bisericii noastre
