Editorial nr. 63
Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului,
Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos
Anul mântuirii 2024
Preacuvioşilor şi preacucernicilor preoţi, cinului monahal şi iubiţilor credincioşi,
Hristos a înviat !
Ce căutaţi pe Cel viu cu cei morţi ?
Nu este aici, ci s-a sculat !
(Luca 24, 5, 6)
Iubiţi fii şi fraţi duhovniceşti,
Marele şi luminatul praznic al Învierii lui Hristos ne aduce în fiecare an bucuria aceea pe care au simţit-o strămoşii noştri, atunci când Mântuitorul S-a pogorât la iad şi a chemat pe cei credincioşi la înviere. Ne facem părtaşi şi bucuriei învierii pe care îngerul a vestit-o femeilor mironosiţe. Dar pentru a simţi pe deplin această bucurie, trebuie să înţelegem, pe cât ne este cu putinţă, lucrarea mântuitoare a lui Hristos. De asemenea, trebuie să înţelegem cuvintele evanghelice care descriu evenimentul învierii Domnului. De aceea, ne propunem ca în fiecare an, să desluşim cu ajutorul tâlcuirilor Sfinţilor Părinţi, unele aspecte legate de acest praznic, care nu sunt înţelese de toţi cititorii şi ascultătorii evangheliei.
Unul dintre aceste aspecte este legat de venirea femeilor mironosiţe la mormântul lui Hristos, precum şi de vestirea învierii de către înger. În pericopele evanghelice, referitoare la înviere, care se citesc în cursul anului, sâmbătă seara, auzim pe sfinţii evanghelişti relatându-ne câte o întâlnire a mironosiţelor cu îngerul vestitor al învierii. Din aceste relatări, pare că evangheliştii se contrazic. Astfel, Sfântul Evanghelist Matei ne spune că la mormânt a venit Maria Magdalena şi ,,cealaltă Marie”. Acestora li s-a arătat un singur înger şi le-a încurajat, spunându-le să nu se teamă. Sfântul Evanghelist Marcu ne spune că la mormânt au venit Maria Magdalena, Maria lui Iacov şi Salomi. Acestora li s-a arătat un tânăr în veşmânt alb, spunându-le să nu se înspăimânteze. Sfântul Evanghelist Luca ne spune că la mormânt au venit mai multe femei cu aromate, dar nu ne spune nici numele, nici numărul lor. Acestora li se arată doi bărbaţi luminaţi şi le ceartă pentru că încă Îl socotesc pe Hristos între cei morţi. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Maria Magdalena a venit singură la mormânt şi acolo a văzut doi îngeri care au întrebat-o de ce plânge.
Auzind aceste relatări ale sfinţilor evanghelişti, vom fi tentaţi să credem că aceştia se contrazic. Dar trebuie să ştim că evangheliştii nicidecum nu se contrazic, ci se completează. Pentru a nu exista confuzie în cugetul celor ce ascultă sau citesc evanghelia, credem că este cu cuviinţă ca în această zi luminată să ne luminăm cugetul cu lumina învăţăturilor Sfinţilor Părinţi, care ne explică şi ne tâlcuiesc toate aceste evanghelii referitoare la înviere.
Aşa cum am spus, evangheliştii nu se contrazic, ci se completează. Fiecare din relatările sfinţilor evanghelişti este cât se poate de reală şi adevărată. Şi dacă ne întrebăm cum se face că ele diferă de la un evanghelist la altul, atunci trebuie să ştim că patru au fost mergerile mironosiţelor la mormânt, fiecare evanghelist descriindu-ne câte una.
Prima mergere la mormânt, cea arătată de Sfântul Evanghelist Matei, a fost a Sfintei Maria Magdalena şi a ,,celeilalte Marii” adică a Maicii Domnului. Ele nu au venit cu aromate, ci numai să vadă mormântul. Nu au avut răbdare să se facă dimineaţă, să procure mir şi să vină împreună cu celelalte femei, căci durerea inimii şi râvna cea fierbinte le-a făcut să vină la mormânt imediat după miezul nopţii. Ele au simţit cutremurul de la mormânt şi au văzut amorţirea ostaşilor ce păzeau. Au văzut şi pe înger, care le-a vorbit cu blândeţe şi le-a zis să nu se teamă ci să meargă să spună sfinţilor apostoli că Hristos a înviat. De asemenea, L-au întâlnit şi pe Hristos care le-a zis: Bucuraţi-vă !, apoi le-a lăsat să Îi cuprindă şi să Îi sărute picioarele. Mergând ele să spună sfinţilor apostoli, nu au fost crezute, căci aceştia socoteau că din prea multă mâhnire, li s-a făcut ca un fel de nălucire. Necredinţa apostolilor nu a zdruncinat credinţa Maicii Domnului, dar Maria Magdalena a fost cuprinsă de îndoială şi de aceea a hotărât să meargă a doua oară la mormânt.
Această a doua mergere la mormânt este cea arătată de Sfântul Evanghelist Luca. De această dată Maria Magdalena a luat cu sine mai multe femei şi a mers la mormânt, dar nu de dimineaţă, ci încă întuneric fiind. Intrând ele în mormânt au văzut doi îngeri strălucitori care le-au certat pentru că încă îl socotesc pe Hristos între morţi. Bineînţeles că această certare a îngerilor a fost adresată mai mult Mariei Magdalena, deoarece ea, împreună cu Maica Domnului, Îl văzuse pe Hristos înviat, încă de la prima sa mergere la mormânt. Dar cu toate acestea a slăbit în credinţă, s-a îndoit de vederea lui Hristos şi a venit împreună cu femeile să Îl ungă cu aromate pe Iisus, ca pe un mort. După această a doua mergere la mormânt, Maria Magdalena a mers iarăşi la sfinţii apostoli, împreună cu toate femeile mironosiţe, dar nici de această dată nu a fost crezută de aceştia. Arzând cu râvna pentru Hristos, Maria Magdalena s-a mâhnit pentru necredinţa apostolilor şi a încercat să îi facă măcar să meargă să vadă mormântul gol. Nădăjduia că atunci când vor vedea mormântul gol, vor crede şi ei. Dar oare cum să îi facă să meargă la mormânt ? A găsit un meşteşug ca acesta: nu le-a mai spus că a înviat Domnul ci le-a zis că cineva L-a furat din mormânt. Ca şi cum le-ar fi zis: ,,Nu ştiu dacă a înviat sau nu, dar trupul Lui nu mai este în mormânt”. Cu acest cuvânt a reuşit să îi facă pe Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan să meargă să vadă mormântul. Şi a mers şi ea la mormânt, în urma lor.
Aceasta este a treia mergere a ei la mormânt şi ne este relatată de Sfântul Ioan Evanghelistul. Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan, deşi au văzut mormântul gol, nu au crezut în înviere ci au crezut că Trupul lui Hristos a fost furat din mormânt. Cu această necredinţă a lor, au adus iarăşi îndoială în inima Mariei Magdalena şi a înclinat şi ea să creadă că Trupul lui Hristos a fost furat din mormânt. Apostolii s-au întors, iar ea a rămas la mormânt plângând. Atunci a văzut iarăşi pe cei doi îngeri, care nu au mai certat-o pentru necredinţă, ci doar au întrebat-o de pricina plânsului ei. Din răspunsul ei, se vede că într-adevăr ajunsese şi ea să creadă că Trupul lui Hristos a fost furat. Tot atunci i Se arată şi Hristos, întrebând-o de ce plânge. Dar nu i S-a arătat cu chipul şi cu glasul Lui cel obişnuit, deoarece înviase cu trup nestricăcios şi Se arăta doar cui voia. De aceea Maria Magdalena Îl confundă cu păzitorul acelei grădini în care era mormântul, şi Îl roagă să îi arate unde a dus Trupul lui Hristos. Atunci Mântuitorul nu o mai lasă în mâhnire, ci o strigă pe nume, cu glasul Lui cel obişnuit. Astfel, ea Îl recunoaşte şi Îi cade la picioare, dar este oprită de Hristos, pentru îndoiala ei. De asemenea îi aminteşte de Tatăl cel Ceresc şi o trimite iarăşi la apostoli să le spună că a înviat şi Se va înălţa la cer, la Dumnezeu şi Tatăl. De această dată ea se încredinţează definitiv că Hristos a înviat şi merge la apostoli, spunându-le arătat că a văzut pe Domnul înviat.
După toate acestea, Sfânta Maria Magdalena s-a întâlnit cu Maria lui Iacov şi Salomi. Acestea nu aflaseră de învierea lui Hristos. De aceea s-au pregătit împreună cu alte femei, să meargă să ungă cu aromate Trupul Lui. Sfânta Maria Magdalena nu le-a spus despre înviere, ci a mers împreună cu ele la mormânt, voind ca acestea să se încredinţeze, dar nu din gura ei, ci din vederea mormântului gol şi din cuvintele îngerului. Aceasta este a patra mergere la mormânt şi ne este relatată de Sfântul Evanghelist Marcu. El ne spune că acum se făcuse deja ziuă căci răsărea soarele. Iar îngerul ce li se arată la mormânt nu le ceartă pe aceste femei, deoarece ele veniseră pentru prima dată la mormânt şi nu auziseră de învierea lui Hristos. Nu o ceartă nici pe Maria Magdalena, chiar dacă venea acum a patra oară la mormânt, căci ştia îngerul că nu venise cu necredinţă ci a venit cu bucurie împreună cu celelalte femei, dorind să le vadă şi pe ele încredinţate de învierea Domnului. Şi într-adevăr îngerul le-a încredinţat şi pe ele şi le-a trimis iarăşi la ucenici să le spună că Hristos a înviat şi că Îl vor vedea pe El în Galileea.
Am încrederea că aceste explicaţii şi relatări vor fi de folos celor însetaţi de cuvântul lui Dumnezeu la acest mare şi luminat praznic. De asemenea acestea arată cu dovedire că toate cele patru evanghelii descriu cu adevărat viaţa şi învăţătura lui Hristos, fără a se contrazice una cu cealaltă, ci completându-se în chip armonios.
Iubiţii mei fii,
Îmi doresc ca lumina şi bucuria învierii Domnului să vă inunde inimile, încălzindu-le cu râvna şi dragostea lui Hristos. Din cele arătate mai sus, observăm cât de mult dar dă Dumnezeu celor aprinşi cu dragostea Sa. Vedem dragostea fierbinte a Sfintei Maria Magdalena, pentru care s-a învrednicit să-L vadă de două ori pe Hristos înviat. S-a mai învrednicit şi de patru arătări îngereşti, ce au încredinţat-o de învierea lui Hristos.
Rog pe Duhul Sfânt să vă aducă în suflete bucuria deplină a învierii şi să vă facă să o păstraţi în toate zilele, astfel încât, toată viaţa să vă fie ca o zi luminată de Paşte !
HRISTOS A ÎNVIAT !
IPS ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DEMOSTEN
Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 153/martie-aprilie 2024