Frânturi de istorie duhovnicească I-IIIICum şi-a părăsit scaunul mitropolitul Veniamin CostachiCătre al şaselea an apoi al domniei lui Mihai Sturza au urmat abdicarea mitropolitului Veniamin din scaunul păstoresc al chiriarhiei Moldovei, care împrejurări au tras asupra lui vodă şi nemulţumirea poporului până la clasa cea mai de jos, pentru că îl iubea pe mitropolit toată ţara ...(mai departe ...)IIÎnsemnătatea celor 7 LaudeÎn anii Prea Sfinţitului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, a murit un cuvios şi mare bărbat cu viaţa, numit Eutropie, şi vrând patriarhul să-l îngroape pe el la mormânturile cele obşteşti ale bisericii celei mari din Ierusalim, au găsit acolo 20 de trupuri întregi şi nedezlegate.(mai departe ...)IIIVai creştinului care nu-şi mărturiseşte la moartea sa toate păcatele saleLa anul de la mântuirea lumii 1785 vara, se afla la Sfânta Episcopia Huşului un monah cu numele Rafail, de neam slovean, cu meşteşugul olar; care ziua lucrându-şi meşteşugul la olărie în ascultarea episcopiei, toată ziua postind, venea seara la chelarul episcopiei şi luându-şi pâinea – merticul său – trecea în dosul sfintei biserici de se odihnea între morminte.(mai departe ...)
Către al şaselea an apoi al domniei lui Mihai Sturza au urmat abdicarea mitropolitului Veniamin din scaunul păstoresc al chiriarhiei Moldovei, care împrejurări au tras asupra lui vodă şi nemulţumirea poporului până la clasa cea mai de jos, pentru că îl iubea pe mitropolit toată ţara ... (mai departe ...) II Însemnătatea celor 7 Laude În anii Prea Sfinţitului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, a murit un cuvios şi mare bărbat cu viaţa, numit Eutropie, şi vrând patriarhul să-l îngroape pe el la mormânturile cele obşteşti ale bisericii celei mari din Ierusalim, au găsit acolo 20 de trupuri întregi şi nedezlegate. (mai departe ...) III Vai creştinului care nu-şi mărturiseşte la moartea sa toate păcatele sale La anul de la mântuirea lumii 1785 vara, se afla la Sfânta Episcopia Huşului un monah cu numele Rafail, de neam slovean, cu meşteşugul olar; care ziua lucrându-şi meşteşugul la olărie în ascultarea episcopiei, toată ziua postind, venea seara la chelarul episcopiei şi luându-şi pâinea – merticul său – trecea în dosul sfintei biserici de se odihnea între morminte. (mai departe ...)
