----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (X)

Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

Episodul anterior

Ultimele evenimente dinainte de conferinţă

În pofida opoziţiei continue a Bisericilor greceşti, Patriarhia Moscovei a luat decizia de a ţine o conferinţă pan-ortodoxă în 1948. Drept urmare, patriarhul Alexie i-a abordat din nou pe patriarhii Constantinopolului, Alexandriei şi Ierusalimului, care refuzaseră invitaţia sa pentru conferinţa pre-sinodală din 1947. El a încercat să-i convingă de dreptul Bisericii sale de a organiza un asemenea forum. Pe 31 decembrie 1947, el i-a scris patriarhului Alexandriei exprimându-şi regretul privind neînţelegerea dintre cele două Biserici[1]; Alexie a respins acuzaţiile lui Hristofor că Moscova intenţiona să convoace un Sinod Ecumenic. Patriarhul rus a declarat că singurul său scop era de a organiza ,,o conferinţă a ierarhilor întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe”.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Sfintele Paşti şi reforma calendaristică ,,ortodoxă română” (II)

(Studiu de cronologie şi calendaristică)

de dr. Vasile Gheorghiu

 

Partea I

Serbarea Paştilor creştine în Orient şi în Occident de la Sinodul din Niceea (325 d.Hr.) până la finea secolului al VIII-lea

Câţiva ani mai în urmă, la anul 325 d.Hr., se serbează în Niceea Bitiniei primul Sinod Ecumenic. La acesta iau parte 318 episcopi. Sinodul este prezidat de însuşi împăratul Constantin cel Mare. Dezbaterile acestui Sinod noi nu le avem. Totuşi din scrisoarea enciclică, pe care Sinodul o scrie[1], precum şi din scrisoarea enciclică a împăratului Constantin cel Mare însuşi[2] rezultă, în mod neîndoielnic, că Sinodul din Niceea a luat în discuţiune şi chestiunea Paştilor. Mai mult decât atâta. Din scrisorile de mai sus se desprinde totdeodată că cu toţii au căzut de acord (Părinţii din Siria s-au supus) asupra următoarelor puncte:

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (IX)

 

Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

 

Episodul anterior

Kremlinul pregăteşte un nou scenariu

Cu toate că opoziţia Bisericilor greceşti a distrus conferinţa pre-sinodală, Moscova nu s-a dat bătută. Pe 1 august 1947, patriarhul Alexie i-a informat pe conducătorii celorlalte Biserici Ortodoxe locale că această conferinţă a fost amânată. Patriarhia Moscovei şi autorităţile sovietice au pregătit un nou scenariu: au renunţat la ideea mitropolitului Nicolai cu un al VIII-lea Sinod Ecumenic şi au închipuit doar o întrunire a conducătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale programată pentru iulie 1948. În acest fel, ea va precede adunarea Consiliului Mondial al Bisericilor fixată pentru august acelaşi an. Alt avantaj îl oferea aniversarea, în 1948, a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ruse. Aceasta permitea Patriarhiei Moscovei să-i acuze pe cei care refuzau să asiste la noua conferinţă că amestecă chestiunile politice cu cele bisericeşti[1].

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Sfintele Paşti şi reforma calendaristică ,,ortodoxă română” (I)

(Studiu de cronologie şi calendaristică)

de dr. Vasile Gheorghiu

 

Pe aceeaşi temă:
- Hotărărea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din regatul României, cu privire la îndreptarea calendarului iulian -
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române autocefale, întrunit în sesiune ordinară de toamnă, în şedinţa sa din 31 octombrie (13 noiembrie) 1923, luând în deliberare comunicatul Patriarhiei din Constantinopol de sub nr. 3124 din 1923 privitor la îndreptarea calendarului iulian, în conformitate cu propunerile conferinţei delegaţilor Bisericilor Ortodoxe, întrunite la Constantinopol în luna mai 1923, la propunerea comisiunii sinodale, fiind referent P.S. sa Episcopul Vartolomeu, şi după dezbateri îndelungate, în unanimitate şi cu însufleţire a adus următorul …
 
Pentru punerea în aplicare a calendarului îndreptat pe ziua de 1/14 octombrie 1924
 
privind data Paştelui din anul 1929
Contextul acestei cărţi pastorale a Sfântului Sinod a fost foarte bine conturat de Nae Ionescu în articolele sale. Începând cu articolul său din 3 iulie 1928, intitulat Dificultăţi bisericeşti. Ce este cu data Sfintelor Paşti, şi până la mijlocul anului 1929 – an plin de tulburări cauzate de fixarea Sfintelor Paşti la data de 31 martie, în loc de 5 mai – Nae Ionescu va imortaliza una dintre cele mai negre pagini de istorie bisericească a românilor.
 
 
de Petru Drăghici, asesor onorar la Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu
 
Pascalia Bisericii Creştine Ortodoxe de Răsărit, în conformitate cu calendarul îndreptat
de dr. Constantin Chiricescu, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti
Referat către Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române, 1925, partea I şi partea a II-a
 
de dr. Constantin Chiricescu
 
de dr. Constantin Chiricescu

 

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Calendarul nostru nu este schimbat, ci îndreptat

de dr. Constantin Chiricescu

 

Pe aceeaşi temă:
- Hotărărea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din regatul României, cu privire la îndreptarea calendarului iulian -
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române autocefale, întrunit în sesiune ordinară de toamnă, în şedinţa sa din 31 octombrie (13 noiembrie) 1923, luând în deliberare comunicatul Patriarhiei din Constantinopol de sub nr. 3124 din 1923 privitor la îndreptarea calendarului iulian, în conformitate cu propunerile conferinţei delegaţilor Bisericilor Ortodoxe, întrunite la Constantinopol în luna mai 1923, la propunerea comisiunii sinodale, fiind referent P.S. sa Episcopul Vartolomeu, şi după dezbateri îndelungate, în unanimitate şi cu însufleţire a adus următorul …
 
Pentru punerea în aplicare a calendarului îndreptat pe ziua de 1/14 octombrie 1924
 
privind data Paştelui din anul 1929
Contextul acestei cărţi pastorale a Sfântului Sinod a fost foarte bine conturat de Nae Ionescu în articolele sale. Începând cu articolul său din 3 iulie 1928, intitulat Dificultăţi bisericeşti. Ce este cu data Sfintelor Paşti, şi până la mijlocul anului 1929 – an plin de tulburări cauzate de fixarea Sfintelor Paşti la data de 31 martie, în loc de 5 mai – Nae Ionescu va imortaliza una dintre cele mai negre pagini de istorie bisericească a românilor.
 
 
de Petru Drăghici, asesor onorar la Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu
 
Pascalia Bisericii Creştine Ortodoxe de Răsărit, în conformitate cu calendarul îndreptat
de dr. Constantin Chiricescu, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti
Referat către Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române, 1925, partea I şi partea a II-a
 
de dr. Constantin Chiricescu

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Pascalia Bisericii Creştine Ortodoxe de Răsărit,

în conformitate cu calendarul îndreptat (II)

de dr. Constantin Chiricescu

 

Referat către Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române

1925

 

A se vedea şi

Pascalia Bisericii Creştine Ortodoxe de Răsărit, în conformitate cu calendarul îndreptat (I)

Aşezarea Pascaliei în calendarul îndreptat

 

Iată acum, cu ajutorul tabelelor de mai sus referitoare la mutarea periodică a ,,mâinii anului” şi a ,,temeliei lunii”, cum putem cunoaşte în decursul veacurilor viitoare data duminicii Paştilor:

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (VIII)
 
Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948
 

Episodul anterior

Conducătorii ortodocşi greci boicotează conferinţa pre-sinodală

Patriarhul Alexandru al III-lea al Antiohiei a fost primul conducător bisericesc care a confirmat participarea la conferinţa pre-sinodală. El şi-a exprimat bucuria de a fi martorul unei renaşteri a străvechii tradiţii a discutării problemelor ecleziastice de către un sinod bisericesc şi a declarat ,,deplinul său asentiment cu şi aprobarea” planului viitorului forum[1]. El a fost de acord cu 21 septembrie ca dată de începere a conferinţei, dar a cerut ca un avion sovietic să fie trimis din Teheran la Damasc pentru transportul său la Moscova. Potrivit lui Karpov, guvernul sovietic trebuia să aprobe această cerere, deoarece Alexandru al III-lea era singurul patriarh din Orientul Mijlociu care avea să participe la conferinţă.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Pascalia Bisericii Creştine Ortodoxe de Răsărit,

în conformitate cu calendarul îndreptat (I)

de dr. Constantin Chiricescu

 

Referat către Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române

1925

 

A se vedea şi

Aşezarea Pascaliei în calendarul îndreptat

 

Înalt Prea Sfinţite Preşedinte,

Cu cel mai adânc respect prezint şi Pascalia pe care Sfântul Sinod m-a împuternicit s-o întocmesc în conformitate cu hotărârea pe care aţi avut înalta bunăvoinţă să mi-o comunicaţi prin adresa cu nr. 258 din 2 iulie 1924, de a transpune vechea noastră Pascalie în cadrele de curând îndreptatului calendar iulian, fără a schimba vechea rânduială stabilită de Sfântul Întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (VII)
 
Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948
 

Pregătirea pentru conferinţa pre-sinodală

Pe lângă ierarhii ortodocşi ruşi din străinătate şi diferiţi alţi ierarhi ortodocşi – din ţările est-europene aflate în blocul comunist, din partea patriarhiilor istorice etc –, patriarhul Alexie a sugerat şi participarea unei delegaţii anglicane. De fapt, el primise deja acordul guvernului sovietic pentru a-l invita pe arhiepiscopul de Canterbury, care era aşteptat să susţină iniţiativele anti-Vatican ale Patriarhiei Moscovei[1].

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Aşezarea Pascaliei în calendarul îndreptat[1]

de dr. Constantin Chiricescu

Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti

 

Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre ca, în anul 1926 Sfintele Paşti să fie prăznuite la 4 aprilie al calendarului iulian îndreptat în anul 1924, a dat prilej vrăjmaşilor neamului şi ai Sfintei noastre Biserici să lupte spre a ne vedea învrăjbiţi sufleteşte, în paguba întregirii noastre ca neam.

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (VI)
 
Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948
 

Arhiepiscopul Alexandru (Nemolovski) de Bruxelles (1876/1880-1960) a fost hirotonit în 1909 ca primul episcop vicar al Arhiepiscopiei Americii de Nord a Bisericii Ortodoxe Ruse, purtând titlul de episcop de Sitka, Alaska. În anii 1914-1915, el a fost administratorul temporar al arhiepiscopiei, iar apoi în 1917 a fost numit arhiepiscop, în perioada 1917-1922 confruntându-se cu probleme financiare cumplite pe care nu le-a putut ţine în frâu. În 1921 ia parte la Primul Sobor a toată diaspora rusă la Sremski-Karlovtsy. În 1922, el va părăsi definitiv America, lăsându-l pe mitropolitul Platon Rojdestvenski să conducă comunitatea de acolo.

Citește mai departe...

DOCUMENTE ALE BISERICII

Sinodul de la Constantinopol din 1593

 

Sigilioanele patriarhilor răsăriteni de la 1583, 1593 şi 1756

 

În tractatul nostru despre calendar, intitulat Biserica Ortodoxă şi calendarul, şi publicat în revista bisericească Biserica Ortodoxă Română, am arătat în scurt motivele şi împrejurările, ce au provocat această mare adunare bisericească în Constantinopole, în anul 1593.

Pentru marea însemnătate a acestui Sinod în Biserica Ortodoxă Orientală [adică, de Răsărit], noi reproducem aici întregul act sinodal, după traducerea făcută din greceşte de arhimandritul Porfirie Uspenski în anul 1850[1].

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (V)

 

Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

 

Episodul anterior

Kremlinul nu renunţă la Sinodul Ecumenic

Cu ‘binecuvântarea’ lui Stalin, Patriarhia Moscovei a programat conferinţa pre-sinodală pentru toamna anului 1947 şi cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic pentru anul 1948[1]. În acest fel, transferul titlului ecumenic de la scaunul patriarhal din Constantinopol la cel al Moscovei avea să coincidă cu aniversarea a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit Kremlinului, sarcina cheie a viitorului Sinod Ecumenic era de a distruge influenţa internaţională a Vaticanului, care era considerat cel mai mare duşman al Uniunii Sovietice în plan religios. Conducerea sovietică avea o atitudine deosebit de negativă faţă de principiul supremaţiei papale, care făcea ca influenţa Sfântului Scaun în afacerile internaţionale să fie considerabilă.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Însemnări de la Conferinţa reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe

ţinută la Constantinopol de la 10 mai 1923 începând,

sub preşedinţia Sanctităţii sale a Patriarhului Ecumenic,

în chestia reformării calendarului Iulian[1]

 

de

Petru Drăghici

Asesor onorar la Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu

 

Invitat de Î.P.S.S. Arhiepiscopul şi Mitropolitul Primat Dr. Miron Cristea de a pune pe hârtie momentele mai însemnate petrecute la conferinţă, în următoarele împlinesc această însărcinare onorifică.

Citește mai departe...

Către un al VIII-lea Sinod Ecumenic (IV)

 

Regimul sovietic a pregătit minuţios ani în şir organizarea unui Sinod Ecumenic
la Moscova urmărind să proclame că Biserica Rusă este noua Patriarhie Ecumenică,
cea de-a Treia Romă, dar în final ceea ce a reieşit nu s-a putut numi decât
Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948

 

Episoadele anterioare

Cum a reuşit Patriarhia Moscovei să asigure o participare cât mai largă la întrunirea plănuită. Cât de profundă era relaţia dintre Biserică şi puterea sovietică

Pentru a ajunge să înţelegem cum a cooptat Patriarhia Moscovei rând pe rând Bisericile care vor lua parte la ceea ce se va numi Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948, şi cum le va convinge să subscrie la politica dusă de ea, trebuie să ne întoarcem în timp şi să aruncăm o privire mai detaliată asupra culiselor istoriei.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

EPISTOLĂ

de lămurire către creştini cu privire laîndreptarea calendarului

şi la data serbării Sfintelor Paşti în anul 1929

 

Pe aceeaşi temă:
- Hotărărea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din regatul României, cu privire la îndreptarea calendarului iulian -
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române autocefale, întrunit în sesiune ordinară de toamnă, în şedinţa sa din 31 octombrie (13 noiembrie) 1923, luând în deliberare comunicatul Patriarhiei din Constantinopol de sub nr. 3124 din 1923 privitor la îndreptarea calendarului iulian, în conformitate cu propunerile conferinţei delegaţilor Bisericilor Ortodoxe, întrunite la Constantinopol în luna mai 1923, la propunerea comisiunii sinodale, fiind referent P.S. sa Episcopul Vartolomeu, şi după dezbateri îndelungate, în unanimitate şi cu însufleţire a adus următorul …
 
Pentru punerea în aplicare a calendarului îndreptat pe ziua de 1/14 octombrie 1924
 
privind data Paştelui din anul 1929
Contextul acestei cărţi pastorale a Sfântului Sinod a fost foarte bine conturat de Nae Ionescu în articolele sale. Începând cu articolul său din 3 iulie 1928, intitulat Dificultăţi bisericeşti. Ce este cu data Sfintelor Paşti, şi până la mijlocul anului 1929 – an plin de tulburări cauzate de fixarea Sfintelor Paşti la data de 31 martie, în loc de 5 mai – Nae Ionescu va imortaliza una dintre cele mai negre pagini de istorie bisericească a românilor.

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Cuvinte de viaţă pentru cei trudiţi [1923]

 

Cuvântare despre Sfânta Biblie
Creştinul trebuie să aibă şi să citească Sfânta Evanghelie
Învăţătură despre ce este Biserica Domnului
Învăţătură despre mergerea la Biserică
Învăţătură despre prima cerere a rugăciunii domneşti
Învăţătură despre cererea a cincea din rugăciunea domnească
Învăţătură de Anul Nou
Învăţătură pentru cei ce vin la mărturisire
Învăţătură de cum trebuie să ne petrecem zilele de duminici şi sărbători

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Simţământul religios înnăscut în firea omului

de arhimandrit Galaction Cordun

 

Bucureşti
Imprimeria Căilor Ferate Române
1923

 

Istoria, străbătând mii de ani în trecutul omenirii, răscolind viaţa tuturor popoarelor din acest trecut îndepărtat în toate schimbările, şi fazele ei, şi înfigându-se cu ajutorul tradiţiunilor acestor popoare până şi în negura vremilor preistorice, ne dovedeşte, că la toate popoarele totdeauna a existat credinţa în Dumnezeu, pe care ele fireşte îl concepeau după gradul lor de cultură, mai mult sau mai puţin aproape de adevăr; dar în sfârşit, din cele mai vechi timpuri, exista credinţa într-o fiinţă supranaturală, în mâna căreia stă soarta omului, indiferent dacă această credinţă se raporta la un singur Dumnezeu, sau la mai mulţi, care în ultima analiză, nu erau decât atributele divinizate ale uneia şi aceleiaşi persoane.

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Aşezământul Sfintei Biserici Ortodoxe Universale

pentru venerarea şi invocarea sfinţilor în rugăciuni

 

Bucureşti
Imprimeria Căilor Ferate Române
1924

 

 

Omagiu Înalt Prea Sfinţiei sale

D. D. Dr. Miron Cristea, Mitropolitului Primat al ţării

 

În semn de admiraţiune şi adâncă recunoştinţă, pentru sprijinul şi încurajarea ce ne-a acordat atât în procurarea puţinelor clipe de odihnă sufletească, prin cuvântul şi scrisul nostru pentru lumea funcţionărească şi muncitorească ceferistă, cât şi în combaterea noilor curente religioase de care a început a nu fi scutită şi binecuvântata noastră patrie, – ortodoxă prin excelenţă –.

Ostenitorul

 

Citește mai departe...

La un nou început de an

- Către cititorii noştri -

 

Intrăm într-un nou an calendaristic şi firesc ar fi – ca orice început – ca acesta să vină cu speranţe, cu vise, cu noi dorinţe spre mai bine. Vremurile pe care le trăim însă, încep să ne tulbure visele şi să ne umbrească speranţa de mai bine. Aceasta nu înseamnă că trebuie să deznădăjduim, ci mai degrabă să luăm aminte mai bine în jurul nostru şi să ne agonisim cele de folos. Orice om cu scaun la cap, când vede că vremurile sunt neprielnice, îşi agoniseşte cele de folos duhovniceşte mai abitir ca în vremuri de pace.

Citește mai departe...

Ecleziologia Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România

 

După întâlnirea din martie 2014 şi după mai multe dezbateri între cele trei sinoade – Sinodul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, Sinodul Bisericii Ortodoxe Adevărate din Grecia şi Sinodul rus din diaspora – asupra diverselor teme ecleziologice, pe 6 august 2014, de praznicul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România a aprobat şi a semnat un nou document ecleziologic, intitulat Adevărata Biserică Ortodoxă în faţă ereziei ecumenismului. Teme dogmatice şi canonice, care poate fi citit aici.

 

Documentul abordează următoarele teme:

I. Principiile ecleziologice de bază
II. Ecumenismul: pan-erezie sincretistă
III. Serghianismul: denaturare a canonicităţii
IV. Aşa-numita Ortodoxie oficială
V. Adevărata Biserică Ortodoxă
VI. Reîntoarcere în Adevărata Biserică Ortodoxă
VII. Spre convocarea unui Mare Sinod al Adevăratei Biserici Ortodoxe