Luni, 18 februarie/3 martie începe Postul Mare
Potrivit rânduielilor bisericeşti, în Postul Mare, de luni până vineri se posteşte fără vin şi untdelemn, iar în zilele de sâmbătă şi duminică cu vin şi untdelemn.
Se dezleagă (datele sunt pe stil vechi):
- la vin şi untdelemn:
J 21 martie, la Denia Canonului cel mare
M 26 martie, de Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil
J 4 aprilie, la Cina cea de Taină
- la peşte:
L 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri a Maicii Domnului
S 30 martie, de Învierea Sfântului şi Dreptului Lazăr, se mănâncă icre, dar peşte nu
D 31 martie, de praznicul Intrării Domnului în Ierusalim
* * *
» Despre perioada Triodului (duminicile dinaintea şi din timpul Postului Mare)
Astăzi începe Triodul, care este o perioadă de 10 săptămâni a anului liturgic, ce reuneşte cele 3 săptămâni anterioare Postului Mare şi cele 7 săptămâni ale postului în sine. Această perioadă se numeşte triod, deoarece canoanele ce se cântă la utrenie pe parcursul acestor săptămâni sunt alcătuite din trei ode sau imnuri.
» Despre Canonul cel Mare
Canonul cel Mare se citeşte în primele 4 zile ale Postului Mare şi miercuri în cea de-a cincea săptămână, la Denia Canonului cel Mare. El este constituit din 9 cântări (inclusiv cântarea a doua), care au în total 250 de tropare de umilinţă; acestea cuprind întreaga istorie a omenirii, de la Adam până la Înălţarea Domnului, trecând prin Vechiul şi Noul Testament şi culegând din ele învăţături din vieţile drepţilor şi bineplăcuţilor lui Dumnezeu.
» Despre rugăciunea Sfântului Efrem Sirul
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul reprezintă o particularitate a slujbelor din Postul Mare, alături de metanii şi celelalte trăsături caracteristice acestui post. În timpul Postului Mare, ea este rostită la sfârşitul tuturor slujbelor din zi din lunea primei săptămâni de post până în miercurea din Săptămâna Patimilor – cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, în care rânduiala liturgică are un caracter festiv –, ca şi în miercurea şi vinerea Săptămânii lăsatului sec de brânză, ale cărei slujbe respectă întrucâtva tipicul Postului Mare.
» Cuvânt la Pătimirile mântuitoare şi făcătoare de viaţă ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, de preaînţeleptul şi preaeruditul domn Nicolae Cabasila
Ascultă cerule şi tot crugul îngerilor – şi dacă există ceva mai mare –, căci dacă este să ne luăm un martor de altundeva, luăm lumea de sus, atunci când pământul a văzut lucrul cel mai straniu dintre toate, pe Însuşi Stăpânul cerului junghiat, şi a purtat spectacolul cel mai presus de orice auzire, mai presus de orice gând, dincolo de orice spectacol: pe Dumnezeu luptându-Se lupta morţii pentru neamul oamenilor pe marea arenă a lumii. Cine va grăi puterile Domnului ? (Psalmi 105, 2) Cine va spune această nespusă iubire de oameni ?
» Povestire dureroasă pentru toată multa mulţime a patimilor Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care patimi sunt prin înger de Dumnezeu arătate celui dintre sfinţi părintelui nostru Dimitrie, mitropolitul Rostovului, în care arată şi pentru plângerea Născătoarei de Dumnezeu
Aţi auzit dreptslăvitorilor creştini ? În Sâmbăta trecută pentru Lazăr cel mort de 4 zile şi înviat prin singură strigarea Mântuitorului: Lazăre, vino afară (Ioan 11, 43). Pentru care preaslăvită minune mulţime de noroade jidoveşti au crezut întru dânsul. Aţi auzit şi pentru intrarea cea minunată în Ierusalim, ce cinste şi cântare i-a dat noroadele şi mai vârtos pruncii jidoveşti, îndemnaţi fiind de Duhul cel Sfânt, din care pricină s-a cutremurat toată cetatea, zicând: Cine este acesta ? (Matei 21, 10)
» Din tâlcuirile la Evanghelie ale Sfântului Efrem Sirul
Despre postul, ispitirea, patima, moartea şi învierea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos
Atunci dus a fost Iisus în pustie de Duhul, ca să se ispitească de diavolul. Şi postind patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, după aceea au flămânzit (Matei 4, 1-2; Marcu 1, 12-13). Prin biruinţa Sa asupra potrivnicului l-a batjocorit şi osândit în ochii tuturor oamenilor, iar prin cuvintele Sale ne-a învăţat să nu flămânzim în nici o împrejurare decât numai după cuvântul Domnului. De ce Scriptura nu descoperă nicăieri despre Moisi şi Ilie că au flămânzit şi spune aceasta despre Domnul nostru ?
» Imnele Sfântului Efrem Sirul la Postul celor patruzeci de zile
Acesta este postul Celui Întâi-Născut, începutul slăvitei Sale lucrări. Să ne bucurăm de venirea lui ! Căci prin post a biruit Cel ce putea birui prin orice altceva. Ne-a arătat puterea ascunsă în postul ce biruie toate. Căci prin el a biruit ca om pe cel ce a biruit prin rod pe Adam, înghiţindu-l lacom. Binecuvântat fie Cel Întâi-Născut, care a pus de jur-împrejurul slăbiciunii noastre marele meterez al postului !
» Câteva documente despre ultimele evenimente din viaţa Mântuitorului
Scrisoarea raport a lui Publius Sentulus către împăratul roman Tiberius
Raportul lui Pilat, guvernatorul roman al Iudeei, către cezarul Tiberius
Textul complet al condamnării la moarte a lui Iisus Hristos
Epistola femeii lui Pilat, Claudia Procula, adresată prietenei sale, Pulvia Romelia
Povestea giulgiului
Revizuirea procesului lui Iisus Hristos
A Doua Venire a lui Hristos
» Tâlcuire la canonul sfintei şi măritei duminici a Paştilor, adică a Învierii celei purtătoare de lumină a Domnului, alcătuire a lui Ioan Damaschinul
de Sfântul Nicodim Aghioritul
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură, Sioane ! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru Învierea Celui născut al tău.
Auzindu-l dumnezeiescul melod pe profetul Isaia zicând: Scoateţi apă cu veselie din izvoarele mântuitorului (Isaia 12, 3) (după tâlcuitori, prin izvoare se înţeleg dumnezeieştile Scripturi), a cercetat şi el până acum multe înţelesuri din dumnezeieştile Scripturi şi a udat cu ele grădinile duhovniceşti ale canoanelor psaltice; acum însă ,,a scos” din acelaşi prooroc versetul acela care spune: Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta, şi slava Domnului preste tine a răsărit (Isaia 60, 1); şi în irmosul de faţă i-a dat o formă muzicală, modificându-l puţin, şi grăieşte: O, Noule Ierusalim, Biserica sobornicească a lui Hristos, luminează-te, luminează-te.
» Tâlcuire la canoanele Deniilor
de Sfântul Nicodim Aghioritul
Biruind Tu prin puterea a ceea ce este mai puternic, sufletul Tău s-a despărţit de trup; că a rupt amândouă legăturile, şi ale morţii, şi ale iadului, cu puterea Ta, Cuvântule.
Asupra celorlalţi oameni, zice, moartea se aruncă samavolnic şi tiranic; aşa că biruită fiind firea [omenească] de moarte prin puterea căpătată de ea asupra oamenilor, din pricina păcatului strămoşesc, care de aceea este numit de către apostolul bold al morţii (potrivit I Corinteni 15, 56), sufletul se desparte de trup; dar în privinţa Ta, Cuvinte al lui Dumnezeu, nu s-a petrecut aşa despărţirea preacuratului Tău suflet de trupul unit cu ipostasul dumnezeiesc; căci nu ai săvârşit nici un păcat, nici în gura Ta nu s-a aflat vreun vicleşug, după Isaia (potrivit Isaia 53, 9), de aceea moartea nu a primit nici o putere spre a se putea apropia de Tine; dar sufletul Tău dumnezeiesc şi preasfânt s-a despărţit de preacuratul Tău trup nu prin biruinţa morţii asupra Ta, ci prin biruinţa Ta asupra morţii cu puterea a ceea ce este mai puternic (adică a dumnezeirii); că, atunci când dumnezeirea a poruncit să vină, din iconomie dumnezeiască, moartea, pentru ca moartea să fie desfiinţată prin moarte, şi moartea, făcând ascultare de porunca Ta dumnezeiască asemenea unui rob, s-a apropiat cu teamă şi groază de Tine, cum şi Sfântul Ioan cel din Damasc zice într-un oarecare tropar din Octoih: ,,Cu teamă, ca o roabă la poruncă, apropiatu-s-a moartea de Tine, Stăpânul vieţii”. Ceea ce a fost vădit şi prin înclinarea capului Domnului pe cruce; că, prin plecarea capului, a chemat moartea să vină aproape, fiindcă ei îi era teamă să se apropie cu de la sine putere, după cum tâlcuieşte Sfântul Atanasie cel Mare.
» Imnele raiului, de Sfântul Efrem Sirul
Cu veselie m-am apropiat de istoria Raiului.
Scurtă la citire dar bogată în înţelesuri.
Limba mea a citit povestea istoriei lui din afară,
Iar mintea mea a luat aripi şi s-a avântat în înalt cu frică,
Văzând strălucirea Raiului nu cum e în el însuşi,
Ci pe cât îi este dat omului să o cuprindă.
Urăm tuturor POST UŞOR şi plin de roade duhovniceşti !
