Noutati editoriale nr. 03

Corpus Christi

Anchetă asupra scrierii Evangheliilor

de Gerard Mordillat şi Jerome Prieur

Având în vedere interesul deosebit acordat dintotdeauna studiului Sfintei Scripturi, semnalăm apariţia unei cărţi ce prezintă opiniile unor oameni de ştiinţă privind scrierea Noului Testament. ,,Anchetă asupra scrierii Evangheliilor” reuneşte părerile unor specialişti în istoria textului şi a limbii Noului Testament, istoria creştinismului originar, doctori în teologie catolică şi protestantă, specialişti în iudaismul contemporan cu Iisus Hristos, literatură apocrifă şi dialogul iudeo-creştin.

Profund impresionaţi de titlurile ştiinţifice ale personalităţilor semnatare, am sperat într-o prezentare de înaltă ţinută a scrierilor sfinte, dincolo de idei preconcepute şi prejudecăţi, cu atât mai mult cu cât abordarea acestui subiect necesită discernământ şi obiectivitate. Cu toate acestea, remarcăm cu tristeţe atitudinea condescendentă a contemporanilor noştri faţă de credinţă, în general, şi încercarea continuă de discreditare a originii creştinismului, prin orice metode.

Pornind de la susţinerea ideii de incoerenţă în textele Evangheliilor, autorii ajung să afirme chiar că există anomalii de conţinut şi formă şi că cei patru evanghelişti se contrazic unul pe celălalt. Aceste scrieri sunt, din punctul lor de vedere, elaborate într-un timp destul de îndelungat, cu aranjamente de redactare şi corecturi secundare care nu respectă adevărul istoric. Cartea abundă în exprimări de genul: ,,nici o fabulaţie copilărească nu a părut vreodată atât de credibilă”, ,,Faptele Sfinţilor Apostoli sunt pline de anacronisme şi erori”, ,,au fost modificate sau create episoade în tradiţia lui Iisus astfel încât să concorde cu proorocirile din Vechiul Testament”, concluzionând că ,,dacă înlăturăm referinţele la Scriptură din istorisirea Patimilor, putem afirma că povestirea se evaporă”.

Autorii afirmă că Evangheliile sunt scrise în confomitate cu un scop bine urmărit, opinie pe care nu ezită să o expună: ,,aceste texte, deşi atât de diferite, au fost toate scrise sau rescrise cu scopul de a-i înşela pe cititori, de a-i atrage către Biserică”. Lăsăm cuvintele lor să vorbească de la sine: ,,sub ordinea calmă a caracterelor tipografice, sub numerotarea liniştitoare a versetelor, în confortul capitolelor clar delimitate, cititorul descoperă o povestire chinuită, agitată de contradicţii, de violenţe, greoaie uneori din cauza repetiţiilor, bâlbâindu-se câteodată, ignorând geografia ţinutului pe care pretinde că îl descrie, greşind în materie de botanică sau direcţia vânturilor, articulată prost, cusută grosolan sau tăiată cu barda, izbindu-şi unul de altul propriile oase, făcându-şi singură vânătăi, rănindu-se, dar şi avântându-se uneori în scânteieri neaşteptate, în invenţii narative, smulgându-se tenebrelor. Un corp viu în spatele geamului care trebuie să-l protejeze.”

Semnatarii acestor cuvinte înjositoare sunt membri ai Academiei Pontificale de ştiinţe, doctori în teologie catolică sau protestantă, pretinşi oameni de cultură creştini. Ideea lor călăuzitoare este cea a unui Iisus Hristos absent din realitate, dar care face obiectul Evangheliilor şi scopul demonstraţiei cuprinse în ele. Autorii se întrec în afirmaţii stupefiante: ,,campania începută în Evanghelii este una din cele mai reuşite din istorie” sugerând împlinirea unuia dintre scopurile evangheliştilor – acela de a arunca vina răstignirii lui Hristos în seama evreilor pentru a putea pactiza cu romanii şi a-şi impune religia în Imperiu; ,,este greu de admis că o singură persoană poate să dărâme Templul – era o clădire solidă, apărată de gărzi. Nu existau bombe pe vremea aceea ! Nu cred că Iisus ar fi avut într-adevăr mijloacele să dărâme Templul” … cuvinte care lasă cititorul perplex; apoi ,,comunităţile creştine se îndepărtează din ce în ce mai mult de celelalte sinagogi” sau ,,marea lovitură a evangheliştilor, geniul evangheliştilor se va manifesta în a face să se descopere că mormântul e gol.”

Lăsând la o parte invectivele aduse lui Iisus Hristos, Sfinţilor Apostoli şi creştinismului în general şi încercând să privim obiectiv acest studiu realizat de ,,oameni de ştiinţă” descoperim fără surprindere că autorii nu cunosc noţiuni elementare de istorie a iudaismului, a dogmelor creştine şi a Tradiţiei Bisericii. Neverosimil este faptul că ei nu cunosc nici măcar Sfânta Scriptură, obiectul lor de studiu !!! Evrei şi creştini, ei nu au cunoştinţă de diferitele traduceri ale Evangheliilor în ebraică şi greacă. Aceşti profesori universitari, doctori în teologie şi academicieni au fost în dificultatea de a găsi versete celebre în Scriptură, precum proorocirea că ,,nazarinean se va chema”, ştiut fiind faptul că versetul există în Judecători 13, 5, dar în versiunea ebraică a Sfintei Scripturi. Le recomandăm autorilor să ia cunoştinţă de interpretările Scripturii ale Sfinţilor Chiril al Alexandriei, Ioan Gură de Aur, Teofilact al Bulgariei, oameni simpli ce au limpezit orice urmă de îndoială referitoare la scrierile Evangheliilor şi nu numai. Cu tristeţe, constatăm încă o dată apariţia unor cărţi de o factură meschină care, utilizând nume şi titluri ştiinţifice de rezonanţă, încearcă să creeze confuzie spirituală într-o lume deja bulversată în plan material.

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 3/iunie 1999