Stiri nr. 52

Iulie 2008

Apogeul darwinismului

(Psalm 48, 12)

 

Alte articole pe această temă

Februarie 2007. Prăznuind ziua lui Darwin, creştinii se leapădă de Dumnezeu

Rezoluţia Consiliului Europei cu privire la creaţionism

 

Darwinismul, izvorât din mlaştinile curentelor anti-creştine ale secolelor XVIII-XIX şi din miasmele lor otrăvitoare, reprezintă unul dintre atacurile cele mai mârşave împotriva omului ca ,,chip şi asemănare” a Ziditorului său şi stăpân al întregii zidiri văzute. Această ideologie ridicolă cu pretenţii de ştiinţă a fost aşezată la temelia mai multor ramuri ale ştiinţei contemporane, care se ocupă cu studiul omului şi al celorlalte făpturi ale lui Dumnezeu.

Folosindu-se de darwinism – care susţine că omul se află pe treapta cea mai înaltă a evoluţiei, urâtorii de Dumnezeu îl fac acum să coboare treaptă cu treaptă, pentru a-l aşeza mai jos chiar decât microbii. Nemaiavând criterii reale pentru a discerne adevărul, aceştia scornesc încontinuu tot felul de elucubraţii pe care le consideră mari progrese ştiinţifice şi chiar morale.

În 1993, aripa radicală a mişcării ecologiste a iniţiat campania de acordare a drepturilor omului … maimuţelor, fondând Proiectul maimuţelor antropoide (n.r.: specie de maimuţe superioare, fără coadă, care se aseamănă cu omul şi sunt socotite ‘rudele cele mai apropiate’ ale sale).

Declaraţia de intenţii a organizaţiei afirmă că maimuţele antropoide ,,au drepturi, pe baza caracteristicilor lor morale semnificative. (…) Ele se bucură de o existenţă emoţională şi culturală bogată în care experimentează emoţii ca frică, nelinişte, fericire. Au capacitatea intelectuală de a crea şi folosi unelte, a învăţa şi preda alte limbaje. Îşi amintesc trecutul şi plănuiesc viitorul”.

Unul dintre oamenii de ştiinţă care a contribuit la apariţia acestei mişcări este bioeticianul Peter Singer de la Universitatea Princeton. Acesta susţine cu vehemenţă că ,,creştinismul discriminează animalele”, în vreme ce militează pentru dreptul de a ucide nou-născuţii bolnavi, consideraţi ,,non-umani” (a se vedea articolul Decembrie 2007. Ştiri – Război aprig între ‘apostolii’ morţii şi susţinătorii vieţii).

Încă de la început, Proiectul maimuţelor antropoide a propus elaborarea unei declaraţii a ONU care să ceară ,,lărgirea comunităţii de egali pentru a include toate maimuţele antropoide: oameni, cimpanzei, bonobo, gorile şi urangutani”. Ei definesc ,,comunitatea de egali” astfel: ,,Comunitatea morală în care noi acceptăm anumite principii morale fundamentale sau drepturi, cu putere de lege, care să guverneze relaţiile dintre noi”.

Campania perseverentă, susţinută de promovarea agresivă a conceptelor darwinismului în diferite colţuri ale lumii, a dat roade. În 1999, Noua Zeelandă a declarat maimuţele antropoide şi toate subspeciile de primate (n.r.: ordin de mamifere superioare) ,,umanoide non-umane”, acordându-le imunitate faţă de tratamentul prost, sclavie, tortură, ucidere.

Pentru a-şi impune ideologia, activiştii darwinismului recurg adeseori la manipularea opiniei publice. În august 2005, Grădina Zoologică din Londra a propus un eveniment special, expunând într-o cuşcă o ,,turmă de Homo sapiens”: 3 bărbaţi şi 5 femei. Societatea Zoologică din Londra a declarat că iniţiativa sa era menită să dovedească ,,apartenenţa omului la regnul animal” şi să ,,arate că proliferarea sa este un adevărat flagel pentru celelalte specii”.

În 2007, militanţii pentru drepturile animalelor şi specialiştii în biologie din Austria şi-au unit forţele pentru a obţine acordarea ,,statutului uman” şi numirea unui tutore legal pentru un cimpanzeu de 26 de ani. În 1982, când era pui, acesta a fost adus din Sierra Leone pentru un laborator de cercetare austriac şi ulterior mutat într-un parc pentru animale din Viena. În prezent, întrucât parcul a dat faliment, viitorul animalului este incert, iar militanţii vor să-l ‘salveze’ cu ajutorul acestei stratageme. Ei au făcut o cerere către justiţie, în care au încercat să demonstreze ,,umanitatea” lui. Entuziasmat, Volker Sommer, profesor la Colegiul Universităţii din Londra, susţinea cauza astfel: ,,Este de neconceput să vorbim despre separarea oamenilor de maimuţele umanoide, pentru că nu există criterii precise – nici biologice, nici mentale, nici sociale”.

Judecătorul a dat o decizie defavorabilă, întărită ulterior de Curtea Supremă a Austriei. Activiştii nu s-au dat bătuţi şi au completat un apel către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Franţa. Aceasta a fost de acord să aibă loc o audiere preliminară, pentru a stabili dacă cimpanzeul are dreptul la statut legal şi protecţia acordată oamenilor.

Însă, pe 25 iunie 2008, activiştii pentru drepturile animalelor au repurtat un succes răsunător. Comisia pentru ecologie a Parlamentului Spaniei a aprobat o rezoluţie care acordă maimuţelor antropoide ,,dreptul la viaţă, libertate şi eliberarea de tortură”. Potrivit relatărilor cotidienelor spaniole, rezoluţia comisiei este susţinută de politicieni şi se aşteaptă ca ea să fie votată de parlament pentru a deveni lege. ,,Aceasta este o zi istorică în lupta pentru drepturile animalelor şi apărarea tovarăşilor noştri de evoluţie, care va intra fără îndoială în istoria umanităţii”, spune Pedro Pozas, directorul spaniol al Proiectului maimuţelor antropoide.

Transformarea rezoluţiei în lege ar însemna un precedent major în ce priveşte drepturile care pot fi acordate animalelor. Ea ar face ilegală în Spania folosirea maimuţelor pentru experienţe, numere de circ, reclame sau filme. Această rezoluţie face parte, alături de multe alte măsuri sinistre, din ‘evoluţia’ Spaniei sub ‘bagheta’ prim-ministrului Jose Luis Rodriguez Zapatero, de la o ţară catolică tradiţională la o ţară anti-creştină.

Bioeticianul conservator Wesley Smith comentează rezoluţia parlamentului spaniol: ,,Scopul acestei rezoluţii nu este doar îmbunătăţirea tratamentului maimuţelor antropoide – care poate fi realizată, aşa cum s-a făcut deja în unele locuri prin statute normale de bunăstare a animalelor. Mai degrabă, esenţa explicită a Proiectului maimuţelor antropoide este revoluţionară şi urmăreşte retrogradarea omului din poziţia de specie cu valoare unică la cea de simplu animal de pădure.

De îndată ce oamenii acceptă această premisă, filozofia iudeo-creştină merge la ghilotină permiţând planului utilitarist să acţioneze nestânjenit, transformând valoarea morală a celor slabi şi vulnerabili dintre noi într-un lucru arhaic, fapt ce va conduce la pierderea dreptului lor la viaţă şi la folosirea lor ca piese de schimb pentru cei socotiţi mai valoroşi.

În lumea renăscută din cenuşa eticii sfinţeniei vieţii umane, valoarea va fi subiectivă şi drepturile temporare – depinzând mai degrabă de calităţile individuale ale unei persoane decât de umanitatea sa. Şi vom vedea că maimuţele, şi apoi alte animale, vor fi considerate mai importante decât unii oameni”.

Episcopul romano-catolic Jose Ignacio Munilla Aguirre de Palencia îi acuză pe susţinătorii ideii că încearcă să estompeze hotarele dintre specii, ,,ceea ce presupune o negare radicală a conceptului de persoană. Acest lucru este posibil pentru că anterior conceptul de gen a fost pus sub semnul întrebării. Este foarte probabil ca următorul pas să fie eutanasia, eugenia şi purificarea etnică. Aceasta este logica materialismului”.

Proiectul maimuţelor antropoide este doar un popas pe calea către dezumanizarea omului şi negarea statutului său de făptură ,,de o cinste asemănătoare cu a îngerilor”, înzestrată de Dumnezeu cu cugetare. Apare precedentul legal ca maimuţele şi alte animale să poată primi drepturi, protecţie şi chiar beneficii medicale, financiare şi sociale acordate oamenilor. Să ne amintim de unii bogătaşi excentrici care îşi lasă toată averea moştenire animalului preferat, care ajunge să fie tratat mai bine ca mulţi oameni.

Aberaţiile oamenilor de ştiinţă pe această temă nu se opresc aici. Folosind progresele ştiinţifice şi metodele sofisticate de laborator, cercetătorii au început să năzuiască să creeze embrioni hibrizi om-animal. În ultimii 10 ani, Autoritatea pentru embriologie şi fertilizare umană din Marea Britanie, organismul guvernamental care coordonează problemele specifice, a acordat aprobări pentru mai multe cereri de a crea embrioni hibrizi.

De pildă, în ianuarie 2006, dr. Ian Wilmut, care a clonat prima oaie, a cerut permisiunea de a crea clone om-iepure. În noiembrie acelaşi an, un grup de cercetători de la Kings College din Londra şi de la Institutul pentru celule stem din nord-estul Angliei au cerut aprobare pentru a crea embrioni hibrizi om-vacă, în vreme ce Institutul de cercetări în ştiinţele clinice de la Universitatea din Warwick a primit dreptul de a crea embrioni hibrizi om-porc. Ulterior, în mai 2008, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Newcastle au anunţat în cadrul unei conferinţe că au reuşit să realizeze embrioni om-vacă.

În timp ce Franţa şi Germania au interzis crearea de embrioni hibrizi om-animal, iar în Statele Unite ale Americii s-a introdus un proiect de lege în acelaşi scop, pe 19 mai 2008, Parlamentul Marii Britanii a aprobat cu 336 voturi la 176 crearea de embrioni hibrizi om-animal şi experimentele pe aceştia. Legea prevede ca embrionii să fie ucişi după 14 zile. Ca urmare, cercetătorii nu vor mai avea nevoie de nici o aprobare pentru experimentele lor, ci vor putea, fiecare în parte, să-şi pună în practică ziua ideile zămislite în noaptea minţii …

Multe relatări din presă cu privire la dezbaterea din parlamentul britanic au prezentat votul ca pe o victorie a ştiinţei în faţa religiei. Într-un articol din Monday’s Observer, prim-ministrul Gordon Brown a declarat că ,,moralitatea este de partea creării de hibrizi om-animal”. În aceeaşi zi, un purtător de cuvânt al Bisericii Catolice din Scoţia, Peter Kearney, afirma: ,,Nu există nimic moral în tratarea vieţii umane ca pe o marfă, lucru pe care îl face această lege”.

Această problemă, a necesităţii creării de embrioni umani sau embrioni hibrizi om-animal, este de altfel falsă, nedând rezultate în plan practic. Directoarea Centrului legal creştin, Andrea Minichiello Williams afirma: ,,Autoritatea pentru embriologie şi fertilizare umană nu a respectat standardele severe ale Actului din 1990 pentru acordarea de aprobări de cercetare, deşi aceste cercetări nu sunt nici necesare, nici de dorit. Nu au fost făcute progrese semnificative în cercetarea pe celule stem embrionare, în timp ce s-au înregistrat rezultate importante în cercetarea pe celule stem adulte, în tratamentul bolilor. Când există alternative viabile la asemenea cercetări controversate, nu se poate pretinde că astfel de cercetări noi sunt necesare sau de dorit”.

Profesorul american dr. Mark Mostert de la Universitatea Regent declara: ,,Speciile au fost create pentru a se înmulţi indivizii de acelaşi fel între ei, iar acum această lege face încă un pas spre a spune: ‘ei bine, ceea ce spune Scriptura sau perspectiva creştină nu contează’. Există un divorţ total între ceea ce facem în biologie şi inginerie genetică şi recunoaşterea faptului că oamenii sunt făpturile lui Dumnezeu şi că alte specii sunt făcute de Ziditor. Acum afirmăm că preluăm acest rol” …

O altă problemă asupra căreia a atras atenţia dr. Calum MacKellar, directorul Consiliului scoţian pentru bioetică umană din Edinburgh, este crearea de hibrizi om-cimpanzeu. ,,Nimeni nu ştie ce s-ar putea obţine dacă s-ar încerca suficient de multă vreme. Oamenii de ştiinţă ar putea fi dornici să încerce”. În anii ’1920, biologul sovietic Ilya Ivanovich Ivanov a realizat mai multe experimente pentru a crea un hibrid om-maimuţă. La acea vreme nu a reuşit. Însă astăzi, posibilităţile ştiinţei sunt altele, ca şi dorinţele megalomane ale cercetătorilor de a se considera egali cu Ziditorul.

În martie, când opinia publică dezbătea deja problema embrionilor hibrizi, episcopul catolic britanic Patrick O’Donohue spunea credincioşilor: ,,Nu embrionul om-animal lipsit de apărare este monstruos, ci noi înşine am devenit monstruoşi prin faptul că am permis exploatarea nenăscuţilor pentru câştigul nostru economic şi medical”.

Elveţia este altă ‘campioană’ la legiferarea conceptelor darwinismului. Parlamentul elveţian a adoptat o lege pentru a impune cetăţenilor săi ,,respectarea nevoilor speciilor sociale”. Potrivit acesteia, proprietarii de câini trebuie să urmeze un curs complet de tratament canin, care include elemente teoretice şi practice. ‘Îngrijoraţi’ de studiile recente care sugerează că peştii suferă, legea prevede ca pescarii să urmeze un curs pregătitor despre ,,pescuitul uman”. De asemenea, ea stabileşte cum trebuie să-şi trateze fermierii vitele şi chiar stipulează tratamentul adecvat pentru … rinoceri.

Însă toate acestea sunt fleacuri în comparaţie cu ultima decizie a parlamentului elveţian, care l-a făcut pe om să mai coboare o treaptă pe scara lui Darwin: parlamentarii au acordat drepturi plantelor !

În urmă cu câţiva ani, Elveţia a adăugat la constituţia sa o prevedere care cere ,,să se acorde atenţie demnităţii creaţiei când se lucrează cu animale, plante şi alte organisme”. Nimeni nu a înţeles ce înseamnă această prevedere şi comisia de etică a guvernului federal al Elveţiei pentru biotehnologia non-umană a fost rugată să dea explicaţii.

Comisia a dezbătut problema şi a dat publicităţii raportul ,,Demnitatea organismelor vii în cazul plantelor” (foto). Acesta introduce o perspectivă morală biocentrică (n.r.: centrată pe fiinţele vii), care susţine că ,,organismele vii trebuie tratate moral din consideraţie pentru ele însele, fiindcă sunt vii”.

Ca urmare, oamenii nu pot pretinde ,,proprietate absolută asupra plantelor”, nici ,,nu le pot trata doar cum le place”. ,,Membrii comitetului consideră în mod unanim că un rău arbitrar produs plantelor este inacceptabil din punct de vedere moral. Acest fel de tratament include ruperea florilor sălbatice de pe drum fără un motiv raţional” (n.r.: Unde a ajuns Europa civilizată ? Să facă legi care să stabilească pedepse pentru lucruri care ţin de un minim bun simţ …)

De asemenea, raportul oferă recomandări pentru agenţiile care acordă fonduri pentru programe de cercetare; acestea trebuie să decidă care cereri de cercetare ,,ofensează puternic demnitatea plantelor” şi să le respingă.

Revista Nature News comenta: ,,Trăim într-o vreme în care belşugul şi prisosul se revarsă din cornul abundenţei, însă nenumăraţi oameni suferă de foamete, chiar până la a muri de foame. În faţa acestui paradox crud, îngrijorarea pentru pretinsele drepturi ale plantelor este adevărata imoralitate”.

,,Şi omul în cinste fiind nu a priceput, alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte şi s-a asemănat lor” scria Sfântul Prooroc David, iar cuvintele sale nu au fost nicicând mai adevărate ca astăzi. Pierzându-şi dreapta socotinţă a lucrurilor, omul contemporan s-a alăturat dobitoacelor, socotindu-se un simplu animal, chiar dacă aflat pe treapta cea mai înaltă a evoluţiei. Şi fiindcă a făcut aceasta, va ajunge în scurt timp să se aşeze singur, prin felul în care nu cugetă !, pe treapta cea mai de jos a oricărei evoluţii …

Adrian Popovici

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 44/septembrie-octombrie 2008