Noutati editoriale nr. 11
Colecţia ,,Comorile pustiei”
Prezentăm în cadrul rubricii de literatură ultimele apariţii din colecţia ,,Comorile pustiei” a Editurii Anastasia. Această colecţie, ce apare cu binecuvântarea Mitropolitului Nicolae al Banatului, a luat naştere la iniţiativa unor monahi români de la Sfântul Munte Athos, fiind coordonată de Ignatie Monahul.
,,Viaţa Sfântului Antonie cel Mare” de Sfântul Atanasie cel Mare
Sfântul Atanasie cel Mare (295-373) s-a născut în oraşul Alexandria, din Egipt. El a participat, ca însoţitor al Sfântului Alexandru, arhiepiscopul Alexandriei, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea. Mai târziu, în calitate de arhiepiscop al Alexandriei, va lupta împotriva ereziei lui Arie, fiind de mai multe ori surghiunit de susţinătorii acesteia, şi va scrie numeroase lucrări, combătând idolatria, ereziile, într-un cuvânt apărând Biserica.
Cartea de faţă cuprinde viaţa Sfântului Antonie cel Mare, al cărui ucenic a fost o perioadă Sfântul Atanasie; aceasta este scrisă în 357, fiind adresată ca pildă monahilor din 
Apus şi urmată de predici şi alte cuvinte ale sfântului.
,,Opt omilii la Fericiri” de Sfântul Grigorie de Nyssa
Sfântul Grigorie de Nyssa (331?-400), fratele Sfântului Vasilie cel Mare, a fost unul dintre Sfinţii Părinţi de la cel de-al II-lea Sinod Ecumenic (381). El a luptat împotriva ereziei lui Arie, fiind îndelung prigonit de adepţii acesteia.
Omiliile Sfântului Grigorie de Nyssa la fericiri sunt cuvinte de învăţătură închinate fiecăreia dintre fericirile propovăduite de Hristos în predica de pe munte. Învăţătura celor nouă Fericiri este comparată cu ,,o scară pe care ne suim către înţelesurile cereşti şi pe care străbătându-le ne apropiem de Cel aşezat peste toate Fericirile”.
Sfântul tâlcuieşte fiecare cuvânt al Mântuitorului pentru a scoate la iveală învăţătura Sa dumnezeiască, pe care o împleteşte cu înţelepciunea psalmilor şi a întregii Scripturi.
,,Despre botez” de Sfântul Vasilie cel Mare
Sfântul Vasilie cel Mare (329-379), episcop al Cezareei Capadochiei, a avut o mare înrâurire asupra Bisericii, datorită învăţăturii şi înţelepciunii sale. Teolog iscusit, el a scris omilii, predici, comentarii la Sfânta Scriptură, scrieri dogmatice, precum şi liturghia care îi poartă numele.
Cartea Sfântului Vasilie cel Mare, ,,Despre botez”, este una dintre cele mai importante lucrări despre originea şi însemnătatea tainei botezului. Sfântul arată, cu ajutorul Scripturii şi Tradiţiei Bisericii, sensul şi importanţa botezului în viaţa fiecărui creştin, insistând asupra faptului că botezul este ,,cea de-a doua naştere” (din Sfântul Duh) şi ,,poarta împărăţiei cerurilor”.
,,Paza celor cinci simţuri” de Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul
Sfântul Nicodim Aghioritul (1749-1809) este unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai monahismului ortodox de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Mare ascet, vieţuitor în Sfântul Munte, el a publicat manuscrise ale SfinţilorPărinţi, a reunit canoanele Bisericii Ortodoxe într-o singură lucrare intitulată Pidalion sau ,,cârma Bisericii”, a tâlcuit diferite cărţi ale Sfintei Scripturi, a compus slujbe şi 
cântări în cinstea sfinţilor.
,,Paza celor cinci simţuri” este una dintre cele mai importante scrieri duhovniceşti ale Sfântului Nicodim Aghioritul, fiind plină de învăţături cu privire la ,,ferestrele” sufletului, simţurile. În afară de cele cinci simţuri trupeşti, sfântul învaţă despre organul lăuntric al simţirii sufletului – imaginaţia – care trebuie păzită într-un mod aparte, ca şi despre păzirea minţii şi a inimii de patimile vătămătoare.
,,Paza celor cinci simţuri” a fost publicată concomitent de Editura Anastasia şi Editura Bunavestire din Bacău, după aceeaşi ediţie apărută la tipografia Mânăstirii Neamţului, în 1826. Considerăm că ediţia apărută în Editura Bunavestire este mai fidelă faţă de textul original, având în plus câteva anexe faţă de cealaltă versiune.
,,Omilii tematice” de Sfântul Petru Hrisologul
Sfântul Petru Hrisologul, mitropolit al Ravennei în secolul al V-lea, a fost un aprig luptător împotriva ereziei lui Arie, care începuse să ia amploare şi în Apus, precum şi împotriva obiceiurilor păgâne care mai dăinuiau încă în societatea creştină apuseană. Supranumit Hrisologul – ,,Cel cu cuvânt de aur” – el este considerat reprezentantul cel mai de seamă al patristicii apusene, Ioan Gură-de-Aur al Apusului.
În omiliile sale tematice, sfântul abordează subiecte teologice generale, precum lupta cu ispitele, virtuţile, şi dogmatice, precum învierea trupurilor la Judecată sau întruparea Domnului. Cuvintele sale sunt foarte actuale, putând fi luate drept poveţe de către omul contemporan, căci obiceiurile păgâne înfloresc şi astăzi la fel ca în vremea sa: ,,Astăzi păgânii târăsc, scot la vedere şi poartă încoace şi încolo, prin spurcăciuni cu grijă căutate, prin infamie născocită şi chiar prin mare necuviinţă pe zeii lor dezgustători la vedere”, ,,mă doare când citesc că magii au udat cu ploaie de aur leagănul lui Hristos şi văd că creştinii au lăsat în părăsire altarul deşert al Trupului Său”.
Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 12-13/martie-aprilie 2000
