Istoria – bulg nr. 09
Arhimandritul Serghie Iazadjiev a trecut la Domnul
Cu adâncă durere, anunţăm că la 3 iunie 2008, după o boală îndelungată, arhimandritul Serghie (Iazadjiev), născut la 15/28 februarie 1924, a adormit întru Domnul.
Încă de tânăr, părintele Serghie a iubit credinţa ortodoxă şi s-a hotărât să-şi închine viaţa lui Dumnezeu. Cu blagoslovenia Sfântului Ierarh Serafim al Sofiei, el a devenit fiul duhovnicesc al vrednicului de pomenire arhimandrit Serafim (Alexiev), de care a fost legat duhovniceşte de-a lungul întregii sale vieţi.
În 1946, în ajunul praznicului Acoperământului Maicii Domnului, tânărul Ştefan Iazadjiev a fost tuns în monahism, fiind luat sub mantie de părintele Serafim, şi primind numele Sfântului Serghie de Radonej. În acelaşi an, în ziua praznicului Sfântului Ioan de Rila (1 noiembrie, stil nou), Sfântul Ierarh Serafim l-a hirotonit diacon.
Absolvind, ca mirean, Facultatea de Filologie clasică a Universităţii din Sofia, ierodiaconul Serghie a devenit student şi mai apoi absolvent al Academiei Teologice Sfântul Clement de Ohrid din Sofia, unde a şi urmat mai târziu cursuri post-universitare şi a predat exegeza Noului Testament. În 1960, el a fost numit profesor asociat în aceeaşi specialitate.
Arhimandritul Serghie Iazadjiev (1924-2008)
În domeniul său de studiu ştiinţific, ierodiaconul Serghie s-a distins prin cunoştinţele sale profunde, pe care le împărtăşea studenţilor săi cu neasemuită mărinimie. El a publicat câteva studii teologice valoroase. În acelaşi timp, din 1968, fiind deja hirotonit preot de un deceniu, el a slujit neobosit în Biserica rusă Sfântul Nicolae făcătorul de minuni, din Sofia.
În anii regimului totalitar, arhimandritul Serghie a lucrat pentru luminarea duhovnicească a credincioşilor, ca şi pentru apărarea credinţei. În 1968, arhimandriţii Serafim şi Serghie, credincioşi făgăduinţei făcute Sfântului Ierarh Serafim, au refuzat să primească reforma calendarului, impusă Bisericii Ortodoxe Bulgare din raţiuni neecleziastice şi ecumeniste. Urmarea acestei atitudini a fost înlăturarea lor din poziţiile pe care le deţineau în cadrul Academiei Teologice. Nu după mult timp, ei au găsit adăpost la Mânăstirea de maici Acoperământul Maicii Domnului, din Kneajevo, unde au slujit lui Dumnezeu până la ultima suflare. Aici, arhimandritul Serghie a scris, împreună cu arhimandritul Serafim, cea mai importantă lucrare a sa: o critică a ereziei ecumenismului, publicată în 1992 sub titlul Ortodoxia şi ecumenismul (n.r.: publicată de Mânăstirea Slătioara în 1997, şi în curs de republicare la editura mânăstirii noastre).
Arhimandritul Serghie a fost puternic ataşat de viaţa liturgică a Bisericii şi a iubit cu râvnă să slujească Biserica Ortodoxă. În pofida slăbirii puterilor sale trupeşti în ultimii ani de viaţă, el s-a străduit să slujească în Casa Domnului cu o râvnă mişcătoare. Părintele Serghie s-a distins prin milostivirea şi sensibilitatea sa sinceră, prin îngăduinţa sa faţă de slăbiciunea omenească şi nevinovăţia sa copilărească. El a suferit la fiecare asalt trădător asupra credinţei ortodoxe, pe care a iubit-o din toată inima.
Ne rugăm ca Dumnezeu să primească toate aceste pătimiri sufleteşti ale părintelui Serghie drept mărturii ale credincioşiei sale faţă de Hristos şi, fiind bun şi iubitor de oameni, Domnul să ierte toate greşelile sale voite şi nevoite, învrednicindu-l de veşnica bucurie în cereştile Sale lăcaşuri.
Obştea de maici mâhnite, a Mânăstirii Acoperământul Maicii Domnului, Kneajevo, Bulgaria
Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 43/iulie-august 2008