Noutati editoriale nr. 15

Sfântul Grigorie Palama, ,,Omilii”

Prin tipărirea primului volum de omilii ale Sfântului Grigorie Palama, Editura Anastasia inaugurează o nouă colecţie intitulată ,,Luminătorii lumii”. În introducerea cărţii, Răzvan Codrescu prezintă noua colecţie, anunţând că ,,aceasta îşi propune să ofere în anii următori, în versiuni româneşti inedite câteva dintre reperele monumentale ale gândirii şi spiritualităţii creştine din primele două milenii”.

Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) s-a născut în 1296 într-o familie nobilă, tatăl său fiind consilier imperial. După ce primeşte o educaţie aleasă la curtea imperială, duhovnicul său, Mitropolitul Teolipt al Filadelfiei, văzând dorinţa inimii sale, îl sfătuieşte să plece la Muntele Athos. În Sfântul Munte, tânărul Grigorie devine călugăr şi apoi preot, iar în 1334 începe disputa dogmatică cu monahul calabrez Varlaam. Acesta afirma că, deoarece în Sfânta Scriptură nu există dovezi clare despre purcederea Sfântului Duh, nu poate fi susţinut nici punctul de vedere ortodox, nici cel catolic.

Ca răspuns la erezia lui Varlaam, între 1335 şi 1337, Sfântul Grigorie elaborează ,,Tomul aghioritic”, iar în 1347 sinodul confirmă învăţătura sa, care devine în 1351 dogmă a Bisericii. Ca orice sfânt, el este prigonit de societatea bizantină a acelui veac, fiind întemniţat în 1347 pentru ideile sale. În 1350 este hirotonit arhiepiscop al Tesalonicului, iar la mai puţin de 10 ani de la moartea sa este canonizat.

Printre scrierile sfântului se numără ,,Două cuvinte doveditoare despre purcederea Sfântului Duh”, ,,Scrisori către Achindin şi Varlaam” şi ,,Antireticele contra lui Achindin”.

Acest prim volum de omilii apărut la Editura Anastasia cuprinde primele 20 din cele 63 de omilii păstrate ale sfântului, care au fost doar parţial traduse în limba română. Ele sunt în principal pentru perioada Triodului, precum ,,La parabola evanghelică a vameşului şi a fariseului”, ,,La a doua duminică a Păresimilor, despre vindecarea slăbănogului”, ,,La cinstita şi de viaţă făcătoare Cruce”, existând şi omilii referitoare la diferite subiecte duhovniceşti, precum ,,Despre credinţă”, ,,Despre buna rânduială a postului” sau ,,Despre puterea postului şi a rugăciunii”.

Sfântul acordă o atenţie deosebită nepăsării şi nesimţirii duhovniceşti. ,,Există ceva mai rău şi mai cumplit decât foamea trupească, anume atunci când cineva are lipsă de cele neapărat trebuincioase mântuirii, rămânând totuşi nepăsător faţă de această nenorocire, fără nici o dorinţă de a se mântui”, întristându-se pentru ,,cel care fiind despărţit de ceata cea sfântă a celor ce cântă în Biserică şi de ascultarea sfinţilor învăţători, este departe şi de purtarea de grijă a lui Dumnezeu”.

În omiliile sale, Sfântul Grigorie îmbină dogma Bisericii cu sfaturile duhovniceşti, într-un chip desăvârşit, omiliile sale având o frumuseţe unică, cu adevărat sfântă. Astfel, el învaţă despre foloasele postului: ,,Postul şi cumpătarea sunt de folos nu numai pentru virtute, dar şi pentru închinarea la Dumnezeu” sau ,,celelalte virtuţi curăţă fie sufletul, fie trupul, în timp ce postul şi cumpătarea sunt un îndoit zid de apărare”.

De asemenea, sfântul revine mereu la întruparea Fiului lui Dumnezeu şi eliberarea omului din robia păcatului strămoşesc: ,,A venit Hristos, eliberatorul firii noastre, Cel care a prefăcut blestemul obştesc în obştească binecuvântare şi care, luând firea noastră cea vinovată din Fecioară fără prihană, a înnoit-o în ipostasul Său”.

Traducerea omiliilor este reuşită, fraza fără cusur, ducându-ne cu mintea în vremea în care a trăit Sfântul Grigorie, dar şi în cea a Evangheliei. Singurele inadvertenţe sunt cauzate de lipsa unei revizuiri a textului de către un cunoscător al dogmei, în carte întâlnindu-se exprimări echivoce precum ,,Cel ce a făcut din două firi una singură”, care sigur nu pot fi atribuite sfântului.

Daria Pavel

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 16-17/iulie-august 2000