Ortodoxia si religia viitorului (XIX)

Ortodoxia şi religia viitorului (XIX)

de ieromonah Serafim Rose († 1982)

Episoadele anterioare

 

5. Semnificaţia fenomenelor OZN

Prin urmare, care este semnificaţia fenomenelor OZN ale vremurilor noastre ? De ce au apărut exact în acest moment în istorie ? Care este mesajul lor ? Ce viitor anunţă ele omenirii ?

În primul rând, fenomenele OZN sunt doar o parte dintr-o efuziune uluitoare de evenimente ,,paranormale” – pe care cu doar câţiva ani în urmă cei mai mulţi oameni le-ar fi considerat ,,minuni”. În Colegiul invizibil, dr. Vallee formulează punctul de vedere secular despre acest fapt: ,,Observaţii ale unor evenimente neobişnuite s-au ivit brusc în mediul nostru înconjurător cu miile”[1], provocând ,,o deplasare generală a tiparelor de credinţă ale omului, a întregii sale relaţii cu conceptul de invizibil”[2]. ,,Se întâmplă ceva cu conştiinţa umană”[3]; aceeaşi ,,forţă puternică [care] a influenţat rasa umană în trecut se manifestă din nou asupra ei acum”[4].

În limbaj creştin, aceasta înseamnă [că avem de-a face cu] o nouă efuziune demonică care este slobozită asupra omenirii. În viziunea apocaliptică creştină (a se vedea sfârşitul acestei cărţi), noi putem vedea că puterea care până acum ţinea în frâu manifestarea cea mai teribilă şi finală a activităţii demonice pe pământ a fost îndepărtată (II Tesaloniceni 2, 7), ocârmuirea şi ordinea publică creştină ortodoxă (al cărei reprezentant de bază pe pământ era împăratul ortodox) şi perspectiva creştină ortodoxă asupra lumii nu mai există ca un întreg, şi satana a fost dezlegat din temniţa lui, unde era ţinut de harul Bisericii lui Hristos, ca să înşele neamurile (Apocalipsis 20, 7-8) şi să le pregătească pentru a se închina lui antihrist la sfârşitul veacului. Probabil niciodată de la începutul erei creştine demonii nu s-au arătat atât de făţiş şi extins ca astăzi. Teoria ,,vizitatorilor din spaţiul cosmic” este doar unul din numeroasele pretexte pe care ei le folosesc pentru a dobândi acceptarea ideii că ,,fiinţe superioare” preiau acum destinul omenirii[5].

În al doilea rând, OZN-urile nu sunt decât cele mai noi teh­nici mediumnice prin care diavolul câştigă iniţiaţi pe tărâmul său ocult. Ele sunt un semn teribil că omul a devenit sensibil la influenţa demonică ca niciodată până acum în era creştină. În secolul al XIX-lea, era de obicei necesară participarea la şedinţe de spiritism pentru a intra în contact cu demonii, dar acum cineva nu trebuie decât să privească către cer (de obicei noaptea, este adevărat). Omenirea a pierdut în zilele noastre ultima rămăşiţă a înţelegerii creştine de bază, şi se aşază acum în mod pasiv la dispoziţia oricăror ,,puteri” ar putea coborî din cer. Noul film Întâlnire de gradul III este o dezvăluire şocantă a cât de superstiţios a devenit omul ,,post-creştin” – gata să creadă şi să urmeze într-o clipă şi fără să pună nici o întrebaare demonii prea puţin deghizaţi, oriunde ar vrea ei să-i ducă[6].

În al treilea rând, ,,mesajul” OZN-urilor este: pregătiţi-vă pentru antihrist; ,,mântuitorul” lumii apostate vine pentru a domni. Probabil el însuşi va veni din văzduh, pentru a împlini imitarea lui Hristos (Matei 24, 30; Faptele Apostolilor 1, 11); probabil şi ,,vizitatorii din spaţiul cosmic” vor ateriza în locuri publice pentru a declanşa o închinare ,,cosmică” în faţa stăpânului lor; probabil focul din cer (Apocalipsis 13, 13) va fi doar o parte a marelui spectacol demonic al vremurilor de pe urmă. În orice caz, mesajul pentru omenirea contemporană este acesta: aşteptaţi mântuirea, nu de la revelaţia şi credinţa creştină într-un Dumnezeu nevăzut, ci de la vehiculele din cer.

Unul din semnele vremurilor de pe urmă este că spaime şi semne mari din cer vor fi (Luca 21, 11). Chiar acum 100 ani, episcopul Ignatie Briancianinov, în cartea sa Despre semne şi minuni[7], remarca ,,dorinţa societăţii creştine contemporane de a vedea minuni şi chiar de a săvârşi minuni … Printr-o asemenea dorinţă se manifestă înşelarea de sine, care este întemeiată pe trufie şi vanitate şi care sălăşluieşte în şi pune stăpânire pe suflet”[8]. Adevăraţii făcători de minuni s-au împuţinat şi aproape au dispărut, dar oamenii ,,însetează de minuni mai mult ca oricând … Ne apropiem treptat de vremea când va fi dat un vast spectacol de numeroase şi uluitoare minuni false, atrăgând în pierzare pe acei nefericiţi fii ai cugetării trupeşti, care vor fi ademeniţi şi înşelaţi de aceste minuni”[9].

De un interes special pentru investigatorii OZN, ,,semnele antihristului vor fi în primul rând în văzduh, pentru că acesta este tărâmul în care satana domneşte îndeosebi (potrivit Efeseni 2, 2; 6, 12). Semnele vor acţiona asupra simţului vederii, fermecându-l şi înşelându-l. Contemplând evenimentele din lume dinaintea sfârşitului, Sfântul Ioan Teologul spune în Cartea Apocalipsei că antihrist va face semne mari ca şi foc să facă să se pogoare din cer pre pământ înaintea oamenilor (Apocalipsa 13, 13). Sfintele Scripturi indică spre acest fenomen ca spre cel mai mare dintre semnele lui antihrist, iar locul acestui semn este în împărăţia văzduhului fiind un spectacol magnific şi copleşitor”[10]. Din această pricină, Sfântul Simeon Noul Teolog observă că ,,cel care se nevoieşte cu rugăciunea ar trebui aproape să nu privească către cer de teama duhurilor rele din văzduh care pricinuiesc multe şi felurite înşelăciuni în văzduh”[11].

,,Oamenii nu vor realiza că minunile sale [ale lui antihrist] nu au nici un ţel binecuvântat, înţelept, nici o semnificaţie limpede, că ele sunt străine de adevăr, piese de teatru lipsite de înţeles, pline de minciuni, că sunt monstruoase, răutăcioase şi fără noimă, străduindu-se să uimească, să înşele şi să ademenească prin vraja unui efect exagerat, gol, prostesc”[12]. ,,Toate manifestările demonice sunt de aşa natură că doar o clipă de atenţie la ele este primejdioasă, fiindcă o asemenea luare-aminte, [chiar dacă] este îngăduită fără nici o aplecare deosebită faţă de manifestare, poate face o impresie cât se poate de vătămătoare şi să aibă drept consecinţă o ispită grea”[13]. Mii de ,,persoane de contact” cu OZN-urile şi chiar simpli martori oculari au simţit pe pielea lor adevărul înfricoşător al acestor cuvinte; puţini au scăpat odată ce au devenit profund implicaţi.

Chiar investigatorii seculari ai fenomenelor OZN au găsit potrivit să avertizeze oamenii împotriva pericolelor lor. De exemplu, John Keel scrie: ,,A te juca cu OZN-urile poate fi la fel de primejdios ca a te juca cu magia neagră. Fenomenul îi devastează pe cei neurotici, naivi, şi imaturi. El poate duce la schizofrenie paranoică, demonomanie şi chiar sinucidere – şi aceasta s-a întâmplat într-un număr de cazuri. Cea mai mică curiozitate cu privire la OZN-uri se poate transforma într-o obsesie distrugătoare. Din acest motiv, eu recomand cu putere ca părinţii să interzică copiilor lor să se implice [în aşa ceva]. Educatorii şi alţi adulţi nu trebuie să-i încurajeze pe adolescenţi să arate vreun interes faţă de acest subiect”[14].

Într-alt loc, episcopul Ignatie Briancianinov consem­na cu groază şi cu prevestiri sumbre viziunea unui simplu fierar rus dintr-un sat de lângă Petersburg în zorii epocii noastre actuale de necredinţă şi revoluţie (1817). În mijlocul zilei, el a văzut brusc o mulţime de demoni cu chip omenesc, stând pe crengile copacilor din pădure, în veşminte bizare şi cu pălării ascuţite, şi cântând acompaniaţi de instrumente muzicale incredibil de ciudate, un cântec sinistru şi înfricoşător: ,,Vremea noastră a sosit, facă-se voia noastră !”[15]

Noi trăim aproape de sfârşitul acestei perioade înspăimântătoare de triumf şi bucurie demonice, când ,,umanoizi” siniştri (alta dintre măştile demonilor) s-au arătat la mii de oameni şi prin apariţiile lor absurde pun stăpânire pe sufletele acelor oameni de care s-a depărtat harul lui Dumnezeu. Fenomenul OZN este un semn pentru creştinii ortodocşi să meargă mult mai atent şi sobru pe calea mântuirii, ştiind că noi putem fi ispitiţi şi înşelaţi nu numai de religii false, ci chiar de obiecte părute fizice care doar uluiesc privirea. În veacurile de demult, creştinii erau foarte prudenţi faţă de fenomenele noi şi bizare, cunoscând şiretlicurile diavolului; dar după epoca modernă a iluminismului, cei mai mulţi oaemni au devenit pur şi simplu curioşi cu privire la astfel de lucruri şi chiar le urmăresc, exilându-l pe diavol pe un tărâm pe jumătate imaginar. Prin urmare, cunoaşterea naturii OZN-urilor poate fi un ajutor în trezirea creştinilor ortodocşi la o viaţă duhovnicească conştientă şi o perspectivă ortodoxă conştientă asupra lumii care nu urmează cu uşurinţă ideile moderne ale vremurilor.

Creştinul ortodox conştient trăieşte într-o lume care este în mod limpede căzută, atât pământul dedesubt, cât şi stelele de deasupra, toate fiind deopotrivă departe de raiul pierdut în care el se străduieşte să ajungă. El este parte a unei omeniri pătimitoare care a descins din Adam, cel dintâi om, şi care are nevoie de răscumpărarea dăruită de bunăvoie de Fiul lui Dumnezeu prin Jertfa Sa mântuitoare pe cruce. El ştie că omul nu trebuie să ,,evolueze” în ceva ,,superior”, nici nu are vreun motiv să creadă că există fiinţe ,,foarte evoluate” pe alte planete; dar el ştie foarte bine că există într-adevăr ,,inteligenţe avansate” în univers în afară de el: acestea sunt de două feluri, şi el se străduieşte să vieţuiască astfel încât să se sălăşluiască cu cele care-L slujesc pe Dumnezeu (îngerii) şi să evite contactul cu celelalte care L-au respins pe Dumnezeu şi luptă în invidia şi răutatea lor să-l tragă pe om în nenorocirea lor (demonii).

El ştie că omul, din cauza iubirii de sine şi slăbiciunii, înclină cu uşurinţă spre greşeală şi crede în ,,basme” care promit contactul cu o ,,stare mai înaltă” sau cu ,,fiinţe superioare” fără străduinţa vieţii creştine – de fapt, tocmai ca o evadare din lupta vieţii creştine. El se îndoieşte de propria capacitate de a desluşi înşelăciunile demonilor, şi de aceea se lipeşte cu atât mai ferm de călăuzirile scripturistice şi patristice pe care Biserica lui Hristos le asigură pentru viaţa sa.

Un astfel de creştin ortodox are posibilitatea de a se împotrivi religiei viitorului, religia lui antihrist, sub orice chip se poate prezenta ea; restul omenirii, cu excepţia unei minuni dumnezeieşti, este pierdută.

 

Traducere: Catacombele Ortodoxiei

 

[1] Colegiul invizibil, p. 187.

[2] Ibid., p. 114.

[3] Ibid., p. 34.

[4] Ibid., p. 14.

[5] Numeroase relatări despre ,,Bigfoot” şi alţi ,,monştri” vădesc aceleaşi caracteristici oculte ca apariţiile OZN, şi adesea ele au loc în legătură cu astfel de apariţii.

[6] Două fenomene ,,paranormale” recent descoperite dovedesc cu câtă îndrăzneală demonii se folosesc acum de mijloace fizice (în special, aparate tehnice moderne) pentru a intra în contact cu oamenii.

1. Un cercetător leton (acum urmat de alţii) a descoperit fenomenul vocilor misterioase care apar inexplicabil pe benzi de magnetofon, chiar atunci când înregistrarea este efectuată în condiţii de laborator într-o atmosferă cu totul lipsită de zgomot, cu rezultate foarte asemănătoare celor ale şedinţelor de spiritism. Prezenţa unui medium sau ,,psihic” în încăpere pare să favorizeze fenomenul (Konstantin Raudive, Descoperire: un experiment uluitor de comunicare electronică cu morţii, Taplinger Publishing Co., New York, 1971).

2. De câtăva vreme, ,,oameni din spaţiu” cu voci metalice au folosit după câte se pare telefonul pentru a comunica atât cu ,,persoanele de contact”, cât şi cu cercetătorii fenomenelor OZN. Posibilitatea ca un astfel de fenomen să fie o farsă este desigur mare. Dar în ultimii ani, în conversaţiile telefonice cu cei care sunt contactaţi, au fost auzite vocile morţilor, care-i încredinţau pe cei dragi ai lor că ei sunt. Cu greu se poate nega, aşa cum notează cel care relatează acest fenomen, că ,,demonii din vechime umblă din nou printre noi” într-un grad nemaiîntâlnit în trecut (OZN-urile: Operaţiunea Calul Troian, p. 306).

[7] Despre semne şi minuni, Yaroslavl, 1870, retipărită de Mânăstirea Sfânta Treime, Jordanville, N.Y., 1960.

[8] Ibid., p. 32.

[9] Ibid., p. 48-49.

[10] Ibid., p. 13.

[11] Filocalia, ,,Cele trei feluri de pază”.

[12] Despre semne şi minuni, p. 11.

[13] Ibid., p. 50.

[14] OZN-urile: Operaţiunea Calul Troian, p. 220.

[15] Serghie Nilus, Svyatynya pod Spudom, Serghiev Posad, 1911, p. 122.