Icoana în relief a Sfântului Arhanghel Mihail din Mânăstirea Mantamados, Insula Lesvos (IV)
Icoana în relief a Sfântului Arhanghel Mihail din Mânăstirea Mantamados, Insula Lesvos
Construirea celei de-a cincea biserici în 1879
O legendă (Turkat)
Legende și tradiții asociate cu Sfântul Arhanghel Mihail
Mai erau câteva zile până la praznicul din 1911 şi Sfânta Biserică a Marelui Arhanghel era împodobită şi pregătită pentru a-i primi pe închinători și a se bucura de marea sa sărbătoare anuală. Încă o dată, orizontul politic din acel an era întunecat.
Trei agi binecunoscuți din Kapi veneau regulat la Mantamados. Unul dintre ei era Abdulah, un bărbat înalt, grosolan, obez, cu voce clară și totodată un musulman fanatic, purtând mereu o bată purpurie lată și o centură cu pistoalele și săbiile mari necesare. Cel de-al doilea era Seinelis, un om limfatic, cu o voce răgușită, cel mai temător de Dumnezeu musulman, însă favorabil libertății religioase. Cel de-al treilea era Patnas, un tânăr modest și curajos, care se remarca printre turcii din Kapi.
Toți trei erau contrabandiști faimoși și foarte bogați (un bandit contrabandist se numea pe atunci contrampatzis). Toți purtau centurile lor de piele (o centură numită selahi) pentru a-și purta pistoalele, erau întotdeauna înarmați, extravaganți și fără de lege, călare pe caii lor bine crescuți, cu ornamente de agă.
Cu câteva zile înainte de sărbătoare, ei aveau să coboare pentru a-l vedea pe Giorgis Kopritellis. S-au oprit pentru o vreme la cotitura drumului, la mică distanță de sat, într-un loc numit Katzella.
Seinelis a început să vorbească despre praznicul Marelui Arhanghel și i-a spus lui Abdulah:
– Abdulah Aga, știi că în spatele acestui loc, în stânga, se află un sfânt grec, șeriful general Muhal îl cinstea şi grecii pregătesc un praznic pentru sărbătorirea lui în câteva zile ? Este un sfânt puternic și curajos şi face multe minuni (trebuie remarcat că Abdulah nu vizitase niciodată biserica Arhanghelului). Dacă dorești, acum că suntem în apropiere, putem merge să aruncăm o privire la biserica lui.
Abdulah a fost de acord şi cei trei agi s-au întors spre biserică. Legenda spune că Seinelis, care era cel mai tolerant și liberal, a aprins chiar o lumânare pentru sfânt. Mulți turci i-au urmat exemplul și au aprins apoi o lumânare, încrezători că ofereau respectul lor lui Dumnezeu, unicului Dumnezeu pentru toți oamenii, lui Allah al lor.
La ieșirea sa din biserică, Abdulah, care fusese întotdeauna nepoliticos și cu gura mare, a flecărit şi a râs de Sfântul Arhanghel, rostind cuvinte lipsite de respect și expresii din gama turcească de insulte și înjurături; lui chiar îi plăcea să insulte. Mare lucru, a spus el, ce-i cu prostia asta despre sfântul minunat al ghiaurilor … ?
Tovarăşii săi au dezaprobat cuvintele lui. Au condamnat mândria lui Aga Bas şi chiar l-au zeflemisit, deși îl respectau ca pe un potentat (pe atunci numit Kotza Bas sau Kotzabasis).
Cei trei agi și-au încheiat afacerile în Mantamados și, când s-a întunecat, s-au îndreptat spre Kapi. Exact la Katzella, Abdulah, care venea ultimul și încet, a avut o vedenie. El credea că Arhanghelul îl urmărea. Și-a scos cuțitul lat de la centură și l-a legănat în spatele crupelor calului său ca un nebun, de parcă ar fi vrut să respingă un atac.
Era înfuriat și intimidat în același timp și nu înceta să înjure. Tovarășii săi s-au oprit să vadă ce se întâmpla și s-au apropiat de agă. „Dar nu vedeţi – a spus el – acest bărbat negru, sfântul grecilor (romioi) ? Mă urmărește, este chiar în spatele meu și gata să lovească cu sabia sa”. Abdulah era un bărbat curajos și și-a întors instantaneu calul înapoi pentru a lupta cu comandantul militar (seraskeris). Chiar atunci s-a auzit un glas înspăimântător, un glas care nu provenea de la nici o ființă omenească; râpele s-au cutremurat şi înălțimile din jur au răsunat: „Turk kats”, adică „Turcule, pleacă”.
Toți cei trei agi (efedes) au auzit acel glas înfricoşător. Agii au cutremurat de frică și au înțepenit de groază; au dat pinteni cailor lor, au fugit și s-au oprit doar ca să-și recapete suflul în fața orașului Kapi.
În ciuda reacției ameninţătorului hoge din Kapi – fanaticul turc Hasna-Efenti – toată lumea din satele de primprejur a aflat despre aventurile agăi turc. Această veste i-a îngrozit pe răufăcătorii turci, în timp ce incidentul a mişcat şi a încurajat sufletele creștinilor.
Potrivit tradiției, sărbătoarea din acel an a fost extrem de bogată, mai ales în ce privește mâncarea și grâul. Deoarece turcii din Kapi s-au grăbit să închine Marelui Arhanghel vite, precum și oi pentru a-i hrăni pe închinătorii lui. Legenda adaugă de asemenea că Abdulah a închinat doi viței, îngrășați aleși, ca ispășire pentru acest comportament păcătos.
Și de atunci, locul mai înainte cunoscut sub numele de Katzella a fost redenumit Turk Kats = Turkats.
Altă icoană a Sfântului Arhanghel Mihail, din biserica închinată lui din Insula Evia
